Pandemia de coronavirus a lovit din plin întreaga lumea. În unele țări guvernele au luat măsuri tot mai draconice, inclusiv în țara noastră, acolo unde vom ajunge în curând la a noua ordonanță militară. Alte țări precum Statele Unite ale Americii sau Marea Britanie au încercat să meargă pe mâna așa-numitei imunității de grup. Strategia a fost însă un eșec, chiar premierul britanic, Boris Johnson, fiind contaminat cu virusul SARS-COV2. Astfel, aceste țări au schimbat tactica în lupta cu covid-19 și au trecut la rândul lor la măsuri de restricție. O țară europeană se încăpățânează însă să recurgă la astfel de metode, chiar dacă numărul cazurilor începe să crească destul de repede. Este vorba despre Suedia, țară care de obicei se află în avangarda luptei pentru drepturile omului.
În acest sens am ales să discutăm despre felul în care autoritățile scandinave au decis să lupte cu coronavirus cu Monica Paraipan, specialist în relații internaționale, care este stabilită de mai mulți chiar în capitala Suediei, la Stockholm.
Zi-mi în primul rând cum îţi petreci timpul la Stockholm? Ştiu că acolo nu sunt restricţii atât de mari, încă mai sunt deschise barurile, restaurantele?
– Una dintre puținele schimbări majore din această perioadă a fost faptul că, de trei săptămâni, lucrez de acasă. Cu toate acestea, am posibilitatea și flexibilitatea de a lucra la birou dacă îmi doresc acest lucru, însă autoritățile și angajatorii încurajează metoda de lucru remotely. În afara orelor de serviciu, mă antrenez în continuare în studiourile de yoga și bazinele de înot din Stockholm, care au fost deschise în toată această perioadă. Deși restricționate de autorități să ofere concomitent accesul pentru un număr de maximum 50 de persoane, centrele de sport și agrement, restaurantele și terasele își desfășoară activitatea în mod obișnuit, cu mici modificări în ceea ce privește programul și cu vizibile măsuri sanitare stricte. O altă activitate populară atât pentru mine, cât și pentru mulți dintre locuitorii Stockholmului sunt plimbările în aer liber, orașul având numeroase oaze de natură unde îți poți petrece timpul în aer liber. Personal, am ales să reduc interacțiunile fizice directe cu prietenii, însă nu m-am auto-izolat la domiciliu.
Ce decizii au luat mai exact autoritățile din Suedia cu privire pandemia de covid-19? Din ce am citit, diferă foarte mult de ceea ce se întâmplă în alte țări?
– Agenția Națională pentru Sănătate Publică (Folkhälsomyndigheten) comunică în mod constant măsurile adoptate în cazul pandemiei de COVID-19. Agenția funcționează în mod independent, însă nu poate adopta legi. În același timp, miniștrii nu pot influența activitatea Agenției. Guvernul suedez este cel care adoptă legislația, ceea ce, în cazul gestionării pandemiilor și crizelor din sistemul de sănătate, se face în colaborare directă cu Agenția Națională de Sănătate Publică.
La momentul de față, autoritățile au interzis vizitele la azilele de bătrâni, precum și reuniunile publice cu peste 50 de participanți. De asemenea, numărul mijloacelor de transport în comun a fost redus. Liceele și universitățile își desfășoară cursurile online, însă grădinițele și școlile primare sunt deschise și funcționează în mod obișnuit. De asemenea, instituțiile publice și băncile sunt în continuare deschise, dar funcționează cu restricții. Restul măsurilor ar putea fi încadrate mai mult ca recomandări. La îndemnul autorităților companiile și organizațiile au oferit angajaților posibilitatea de a lucra de acasă. De asemenea, se încurajează distanțarea socială, iar autoritățile sfătuiesc cetățenii să nu se deplaseze pe teritoriul Suediei dacă acest lucru nu este absolut necesar. Se recomandă ca cei cu simptome specifice COVID-19 să se izoleze la domiciliu timp de 14 zile.
Este de așteptat ca locuitorii Suediei să respecte aceste recomandări, însă nu există sancțiuni legale pentru cei care nu respectă aceste reguli.
Cum a fost privită această atitudine a autorităților suedeze în spațiul public? Ce reacție au avut oamenii de rând față de aceste măsuri?
– Părerile sunt extrem de împărțite în acest sens. Suedezii au, în general, încredere deplină în autorități și în deciziile luate la nivel de guvern. Criza COVID-19 nu este o excepție în acest sens, iar aceștia sunt convinși că deciziile și măsurile guvernului, oricare ar fi acestea, au la bază interesul pentru bunăstarea publică. Din punctul meu de vedere, această încredere în autorități explică modul în care suedezii se raportează la această situație.
În tabăra opusă se află expații, care critică dur măsurile luate de autorități. Aceștia au tendința generală de a se raporta la măsurile luate în țările lor de origine și la modul în care guvernele locale din diverse state gestionează criza.
Tu ce părere ai despre măsurile de acolo? Mai ales că, după cum ai spus și tu, știi ce măsuri drastice au fost luate la noi in țară?
– Personal, înțeleg argumentele care stau la baza măsurilor adoptate atât de Suedia, cât și la baza celor adoptate de România și alte țări europene.
Măsurile adoptate de Suedia au la bază principiile culturale ale societății suedeze. Suedezii sunt, în general, un popor destul de disciplinat, care nu are nevoie de sancțiuni legale pentru a respecta niște reguli sau norme. Simțul responsabilității colective este bine înrădăcinat, iar autoritățile au încredere că cetățenii vor lua cele mai bune decizii atât pentru ei, cât și pentru cei din jur, aceștia raportându-se la realitatea cotidiană a fiecăruia. Pe scurt, autoritățile sfătuiesc, însă nu constrând.
În ceea ce privește situația de la firul ierbii, am observat că în perioada aceasta suedezii evită să folosească transportul în comun și preferă să folosească bicicletele sau autoturismele personale pentru deplasare, în timp ce metroul sau autobuzele sunt aproape goale. Într-adevăr, tinerii continuă să iasă din casă și să își desfășoare activitățile uzuale, însă vârstnicii și persoanele cu probleme de sănătate evită deplasările și practică distanțarea socială mai atent decât ceilalți.
Cred ca această flexibilitate oferă fiecăruia libertatea de a face ce este mai bine pentru el și pentru cei din jurul său. Din nou, normele culturale joacă un rol important aici. Peste 50% dintre suedezi locuiesc singuri, iar restul locuiesc, în general, cu persoane de vârstă apropiată. Astfel, contactul direct cu categoriile de risc (i.e persoane în vârstă; cu probleme de sănătate) este mai puțin probabil în comparație cu alte culturi precum Spania, Italia și chiar România, unde coabitarea cu un număr mai mare de persoane este un concept comun.
Părinții tăi ce spun despre situația din Suedia? Bănuiesc că vorbești zilnic cu ei. Ei trăiesc acum într-o Românie “militarizată” din cauza covid-19. Sunt îngrijorați că în Suedia situația este mai relaxată?
– Părinții mei se raportează la realitatea din România și sunt, într-adevăr, extrem de îngrijorați de situația din Suedia. Mă încurajează constant să evit orice contact cu exteriorul care nu este necesar și să iau măsurile de protecție necesare.
Ce schimbări crezi că vor avea loc după această pandemie la nivel social și politic în Suedia?
– La momentul de față, efectele crizei și schimbările care vor surveni sunt destul de dificil de prevăzut pentu că suntem încă în mijlocul crizei.
La nivel speculativ, pot menționa că, din punct de vedere social, efectele crizei vor fi vizibile în ceea ce privește felul în care suedezii se vor raporta la relațiile interumane. E posibil ca tendința de distanțare față de ceilalți să fie prezentă o perioadă după ce criza va trece, iar aceștia vor continua să practice activități individuale, evitând contactul direct cu cei din jur.
Clasa politică suedeză, însă, se află momentan sub lupa întregului mapamond, având în vedere metodele deosebite prin care autoritățile au ales să gestioneze criza. Cred că modul în care sistemul și societatea suedeză vor fi privite atât pe plan intern, cât și pe plan extern, depinde foarte mult de cifrele și statisticile referitoare la numărul de infectați, dar și la impactul economic pe care criza îl va avea asupra Suediei.
Din punctul meu de vedere, există două scenarii extreme. Dacă se va dovedi statistic că măsurile Suediei de a trata criza cu o anumită flexibilitate au fost un succes atât din punct de vedere economic, cât și social, este posibil ca statele să își revizuiască modul în care se raportează la o pandemie de acest nivel. Dacă se va dovedi că Suedia a ales să sacrifice bunăstarea locuitorilor în favoarea dezvoltării economice, modelul suedez, principiile societății și imaginea țării vor avea de suferit.
Monica Paraipan are 24 de ani, a studiat la Universitatea din București și la Universitatea din Lund. Este vorbitoare de limba suedeză, lucrează în domeniul diplomației și relațiilor internaționale și este stabilită de mai mulți ani la Stockholm.
În prezent, în Suedia, au fost depistate peste 10.000 de cazuri și aproape 900 de decese, la 55.000 de teste efectuate.