De ce susținătorii lui Călin Georgescu îl urmează orbește? Expert: ”Din anii ’90 nimeni nu a trecut prin așa ceva”

Călin Georgescu a fost eliminat, marți seară, din cursa pentru prezidențiale de către Curtea Constituțională. Decizia a strâns din nou oamenii în stradă și a stârnit un val de furie în rândul susținătorilor săi. Se va muta electoratul lui Călin Georgescu în spatele unui alt candidat suveranist? Vor mai ieși suveraniștii la vot la alegerile din mai? Va crește numărul violențelor în stradă? Va putea unul dintre politicienii actuali să diminueze frustrarea oamenilor? Pentru a afla răspunsul la aceste întrebări, FANATIK a discutat cu sociologul Barbu Mateescu și psihologul Petruț Dociu.

Călin Georgescu, eliminat din cursa pentru Cotroceni. Ce urmează

Drumul lui Călin Georgescu spre Cotroceni s-a oprit, marți seara, după ce CCR a respins contestațiile privind decizia Biroului Electoral Central de invalidare a candidaturii sale. Mulțimea care deja se adunase în fața CCR a devenit, după aflarea veștii, mai furioasă. Totodată, liderul AUR, George Simion, a anunțat că „poporul s-a trezit și CG va învinge”.

Însă trebuie să ne îndreptăm atenția către mulțimea furioasă, la protestele violente de duminică seara și de susținătorii lui Călin Georgescu care de la anularea turului doi au devenit mai activi mai vocali.

Una dintre principalele întrebări este: de ce oamenii îl urmăresc orbește pe Călin Georgescu, deși, în ultima perioadă, au apărut în presă mai multe informații despre viața de lux pe care o duce – în contradicție cu ceea ce a declarat sau promovează –, dar și despre legăturile sale cu diferiți politicieni și activitatea sa în diverse instituții-cheie din România?

Digi24.ro

Ordinul lui Putin pentru războiul din Ucraina: „Timpul e acum de partea noastră”. Schimburi de teritorii

Aura lui Călin Georgescu. De ce oamenii îl urmează orbește

„Oamenii îl urmează orbește, fix din această nemulțumire, crezând că, dacă nu e el, nu va fi nimeni, pentru că el s-a poziționat ca persoana aleasă. El este cel care poate să rezolve, singurul care poate să unească poporul acum. Oamenii nu consideră că au timp să rezolve toate aceste probleme sociale, iar acest candidat a venit ca o soluție simplă și de moment.

De ce refuză argumente? Oamenii refuză argumente pentru că nu mai gândesc rațional. Atunci când nevoia este mare și frustrarea foarte intensă, oamenii gândesc cu creierul emoțional. Nu ascultă de rațiune, ci doar de mesaje simple, care par să le îndeplinească așteptările. Din păcate, este un miraj, o manipulare. Ceea ce fac Călin Georgescu și oamenii din jurul lui este o manipulare pe care am mai văzut-o în anumite perioade ale istoriei”, a declarat, pentru FANATIK, psihoterapeutul Petruț Dociu.

Digisport.ro

VIDEO O ucraineancă a făcut un gest rar întâlnit în fața unei rusoaice! ”Ai vrut s-o umilești?”. A spus doar DOUĂ cuvinte

La rândul său, sociologul Barbu Mateescu a explicat că un moment decisiv în strângerea electoratului de partea lui Călin Georgescu a fost anularea turului doi de către CCR.

„Din cauza anulării alegerilor, el a mers foarte mult pe această narațiune, foarte importantă pentru votanții săi. A răspuns unei mari nevoi: eu contra sistemului politic. Nu este singurul care a folosit această strategie, dar anularea alegerilor a făcut ca acest contrast să devină și mai evident, ba chiar foarte credibil pentru susținătorii săi de atunci și pentru oameni care, inițial, nu erau de partea lui.

Contează foarte mult și faptul că, între turul I și turul II, au apărut multe informații despre Călin Georgescu. Însă, deoarece acestea au fost lansate în plină campanie electorală, au părut parte dintr-un joc politic și nu informații autentice. Circumstanțele în care au fost făcute publice nu au fost favorabile pentru ca ele să fie percepute drept credibile în rândul susținătorilor lui Călin Georgescu”, a explicat, pentru FANATIK, sociologul Barbu Mateescu.

Când s-a divizat România? Partidele clasice i-au împins pe români în brațele extremiștilor?

Tragediile din ultimii ani din România – cazul Caracal, Crevedia, 2 Mai sau Colectiv –, dar și pandemia au accentuat nemulțumirile oamenilor de rând. Totodată, creșterea prețurilor a pavat încet și sigur drumul extremiștilor către putere. Însă un rol important l-au avut și partidele politice clasice.

Sociologul Barbu Mateescu a explicat faptul că trebuie să luăm în calcul atât cadrul românesc, cât și cadrul global pentru a înțelege mai bine fenomenul.

„Fenomenul global se desfășoară astfel: în ultimele 10-30 de ani, trecem printr-o epocă de schimbări foarte rapide, numită revoluția post-industrială. Nu este ca Revoluția din ‘89 sau Revoluția Franceză, ci o revoluție tehnologică, o schimbare extrem de rapidă. 

Cadrul românesc are legătură cu faptul că instituțiile statului funcționează prost, iar acest lucru este resimțit mult mai puțin de oamenii din marile orașe. De exemplu, știm că spitalele merg prost, dar în orașele mari există alternativa sistemului privat. La fel, există probleme în sistemul de învățământ, dar părinții își pot înscrie copiii la școli private. Însă, în orașele mici sau în mediul rural, oamenii nu au aceste opțiuni.

Mult timp, clasa politică a reușit să gestioneze această nemulțumire, deoarece PSD și PNL se aflau în tabere diferite. Astfel, de fiecare dată, unul dintre partide putea spune „noi suntem opoziția, noi vom aduce schimbarea.”

Însă acest mecanism nu a mai funcționat acum, deoarece PSD și PNL guvernează împreună. Efectul a fost că, în turul doi al alegerilor prezidențiale, au ajuns doi candidați care nu erau nici din PSD, nici din PNL”, a punctat sociologul Barbu Mateescu.

Cum a profitat Georgescu de vulnerabilitățile românilor?

Psihologul Petruț Dociu atrage atenția că Georgescu își cunoștea foarte bine publicul și vulnerabilitățile acestuia, astfel că i-a fost ușor să creeze o narațiune ușor de îmbrățișat și să se transforme în acel salvator de care românii aveau nevoie.

„Oamenii care sunt cei mai loiali lui Călin Georgescu sunt niște victime inocente ale ideologiei și poveștilor pe care le împinge el în spațiul public. Este important ca noi cei care i-am înțeles impostura să avem răbdare și să-i ținem aproape, pentru că trebuie să ne dăm seama că, dacă îi izolăm, se vor radicaliza și le vom crea toate podurile pentru a le arăta o lume mai largă, o lume mai plină de speranță, în care ne dorim binele tuturor, pentru că altfel vom pierde pe o perioadă mult mai lungă sau, poate, definitiv.

Candidatura lui Călin Georgescu a fost clar foarte bine gândită, fix pe o mare nemulțumire și pe o mare presiune socială, într-un context în care oamenii au nevoie de soluții: o sănătate mai bună, o educație mai bună, locuri de muncă mult mai bine plătite, pentru a duce o viață cât mai decentă. Avem nevoie de locuințe și Călin Georgescu a venit ca un salvator care trebuia să ne scoată din toate aceste probleme, fără însă să ne spună cum, dar distrugând tot ce avem acum, lăsând impresia că ar fi suficient”, a punctat psihoterapeutul.

Proteste violente, după ce Georgescu a fost eliminat din cursă

Atât decizia BEC, cât și cea a CCR i-au scos pe susținătorii lui Călin Georgescu în stradă. Sociologul Barbu Mateescu explică pe larg furia acestor oameni și de ce nemulțumirile la adresa politicienilor, dar și a principalelor instituții ale statului, au crescut enorm în doar câteva luni.

„Trebuie să înțelegem un lucru: foarte mulți dintre aceștia sunt cei care ar fi votat-o pe Diana Șoșoacă. O mare parte din electoratul lui Georgescu din primul tur era format din foști votanți ai Șoșoacă. Gândiți-vă o secundă cum e să fii în situația lor: ai vrut să votezi Șoșoacă, însă a fost scoasă de Curtea Constituțională; cu chiu, cu vai, destul de târziu îți găsești opțiunea cea mai apropiată de Diana Șoșoacă, și anume Călin Georgescu. 

Intră în turul doi și se anulează alegerile. După care, vrei să-l votezi din nou la alegerile din mai și nu mai poate să candideze. Acestor oameni li s-a luat, tot timpul, mingea de pe punctul de la 11 metri când voiau să șuteze și nu o dată, ci de mai multe ori. Este o experiență prin care nu a trecut nimeni din 1990 încoace; niciun electorat, nimeni nu a mai trăit chestia asta în România”, a mai adăugat Barbu Mateescu.