Sarmalele sunt un preparat tradițional românesc, pe care îl adoră mulți dintre noi și inclusiv turiștii de peste hotare au remarcat de-a lungul timpului gustul bun. Totuși, nu ar fi un semn benefic și faptul că ni se face poftă uneori de sarmale. Explicația pe care o au specialiștii te va uimi.
Ceea ce simțim să mâncăm poate avea legătură cu starea noastră emoțională. De exemplu, dorința de a savura dintr-o porție de sarmale aburinde, asortate cu smântână și ardei iute indică un deficit de vitamine, respectiv de Calciu, Magneziu sau de vitamina C, susțin experții în domeniul Psihologiei.
Totodată, nevoia de gust acru, redat de frunza de varză a sarmalelor sau nevoia de a gusta din borș, care este tot acru, semnifică o stare de stres cu care te confrunți și nu o conștientizezi foarte bine. În același timp, poți avea și o stare de epuizare. Stresul și oboseala conduc către anxietate.
”Dar cel mai important este că se descoperă oamenii care au următoarele elemente: deficit de Calciu și și de Magneziu, deficit de Vitamina C, că de aia îți dorești să mănânci acru, deficit de B-uri, că de aia îți dorești să mănânci borș, stresat, epuizat, pentru că de aia îți plac lucrurile moi și calde.
Stresul și epuizarea nu te mai conduc către ideea de a amesteca ceva care produce efort, dar tu îți dorești în baza stresului și a epuizării să mănânci lucruri care se dezintegrează la nivel bucal.
Atunci, doar din cele spuse de subiect și modul în care a reacționat și plescăitul care apare la nivel bucal și, evident salivație din belșug, tu spui în felul următor: tulburare de stres și epuizare, deficit de minerale și vitamine. Se îndreaptă cu putere către un episod anxios”, a explicat psihologul Radu Leca pentru DC Medical.
De asemenea, dorința de a mânca un aliment crănțănitor și iute este un indiciu al faptului că nu te simți în siguranță și că ai nevoie de sprijin. Este un semnal de alarmă această emoție, atrage atenția specialistul precizat, care a punctat și faptul că o persoană tinde să privească anumite produse și precum o recompensă.
”Dacă vine și spune că uneori simte nevoie să mănânce ceva crănțănitor și iute, un chips iute când nu se simte în siguranță. Apare primul semnal de alarmă. Psihonutriția vine și spune cât timp subiectul dezvoltă o afinitate către a se recompensa sau proteja, intrăm sub incindența noțiunii de ritual”, a mai spus psihologul.
Dacă vă confruntați cu mâncatul pe fond emoțional nu ezitați să consultați un specialist. Este o problema care dacă nu se va trata se va transforma într-o dependență de mâncare și pot apărea boli dificile precum: diabetul, cancerul sau cele cardiovasculare.