News

De ce unele persoane nu dezvoltă anticorpi după vaccinarea anti-Covid. Explicaţiile epidemiologului Doina Azoicăi

Există cazuri în care unele persoane vaccinate se infectează cu virusul SARS-COV-2. Epidemiologul Doina Azoicăi explică pe larg pentru FANATIK.RO cum funcţionează vaccinurile şi de ce nu toţi cei imunizaţi nu dezvoltă anticorpi.
12.06.2021 | 12:59
De ce unele persoane nu dezvolta anticorpi dupa vaccinarea antiCovid Explicatiile epidemiologului Doina Azoicai
De ce unele persoane nu dezvoltă anticorpi după vaccinarea anti-Covid. Explicaţiile epidemiologului Doina Azoicăi Fotomontaj Fanatik
ADVERTISEMENT

Deși medicina a înregistrat progrese în lupta împotriva noului coronavirus, au apărut cazuri de persoane vaccinate care ulterior au fost infectate. Motivele sunt legate de nivelul de imunitate, iar acesta poate fi stabilit, într-o importantă măsură, de testele cu anticorpi neutralizanți anti-proteina Spike. Medicul epidemiolog Doina Azoicăi a precizat pentru FANATIK.RO „după o perioadă de 10 – 14 zile de la rapel, dozarea acestor anticorpi neutralizanți sau dozarea anticorpilor de clasă IgG, poate deveni un indiciu foarte bun că persoana respectivă este protejată”.

Motivul pentru care au existat cazuri de îmbolnăviri și în timpul scurs între administrarea celor două doze de vaccin sau chiar după ultima doză este dat de faptul că, deși vaccinurile care sunt utilizate în acest moment au o rată de răspuns din partea sistemului imunitar la nivel crescut, nu toate persoanele se bucură de un nivel ridicat al anticorpilor protectori.

ADVERTISEMENT

„Studiile, mai ales cele făcute pe cohorta israeliană, au demonstrat că rata de succes este de peste 95%. Populația israeliană a fost vaccinată în proporție foarte mare. Sigur că nu toate vaccinurile au rată de eficacitate de peste 95%, există și produse care au rată de eficacitate declarată de 70% și asta poate explica faptul că rămâne un procent de 30% de probabilitate ca protecția să nu fie de foarte bună calitate”, a explicat medicul Azoicăi.

Epidemiologul Doina Azoicăi (sursa youtube.com)
Epidemiologul Doina Azoicăi (sursa youtube.com)

Epidemiologul Doina Azoicăi: „Anticorpii neutralizanți reprezintă un status preventiv de înaltă calitate”

Astfel, medicul subliniază că, inclusiv în cazul preparatelor vaccinale care oferă o protecție de 95%, există un procent de 5% dintre persoane care pot „să nu dezvolte titluri înalte de anticorpi protectori”.

ADVERTISEMENT

„Până în prezent nu avem niciun vaccin cu eficacitate de 100%, așadar nu avem garanția că toți care se vaccinează vor fi protejați. Dar, un nivel de eficacitate de 95-96% este foarte important”, a continuat specialistul epidemiolog.

Medicul Azoicăi a explicat totodată cât de relevante sunt testele de depistare a anticoprilor post-vaccinare: „Acești anticorpi neutralizanți previn infecția și mai ales reprezintă un status preventiv de înaltă calitate. Limfocitul B funcționează tocmai prin mecanismul de producere și de creștere a titlului de anticorpi protectori. Un alt mecanism apare prin intermediul limfocitului T, care asigură protecția de tip celular”.

ADVERTISEMENT

Pe înțelesul persoanelor nefamiliarizate cu limbajul de specialitate, aceste teste sunt deosebit de importante. Există o varietate de analize, care redau aceiași markeri (gene) de protecție. Însă, totul depinde foarte mult de calitatea testelor, mai exact de specificitatea și de sensibilitatea lor, pentru identificarea acestei stări de imunitate și de protecție față de virusul SARS-COV-2.

Tratamentele imunosupresoare pot scădea gradul de protecție al vaccinului

O altă explicație a faptului că s-a constatat apariția bolii la persoane deja vaccinate este oferită tot de doctorul Doina Azoicăi și ține de diferențele firești dintre oameni.

ADVERTISEMENT

„Preparatele vaccinale determină un răspuns în anticorpi în mod diferit, de la o „cohortă” de persoane la alta sau chiar de la o persoană la alta. De exemplu, indivizii cu un deficit de protecție cauzat de patologii asociate anterioare, pot să nu dezvolte o imunitate în proporție de 95%, așa cum este atestat la modul ideal, prin studiile realizate”, ni s-a explicat.

De asemenea, există persoane care utilizează tratamente imunosupresoare. Acestea pot împiedica organismul să producă anticorpi suficienţi care să ofere o protecţie maximă.

Doina Azoicăi a punctat: „De aceea, măsurile recomandate au fost cele de vaccinare, dar, în continuare, persoanele care fac parte dintr-o categorie de risc, nu numai pentru SARS-COV-2, ci pentru orice alt tip de infecție, trebuie în continuare să respecte măsurile de protecție non-farmacologice, ceea ce trebuie să facem și noi, cei aflați în anturajul lor”.

Cum funcționează legătura dintre vaccinurile ARN mesager și Spike

Chiar dacă protecția nu atinge o proporție de 100%, totuși specialiștii sunt optimiști. Ei subliniază că, în privința creării acestor vaccinuri, este prevăzută ideea că, deși preparatele nu previn infectarea în mod absolut, ele vor evita, cu certitudine, producerea unor forme medii sau grave de boală.

„Iată de ce vaccinurile vor ajuta la scăderea semnificativă a mortalității în cazul acestei pandemii. Chiar dacă persoanele vaccinate vor contacta boala, nu vor suferi din pricina unor forme severe și evident vor conduce la scăderea numărului persoanelor asistate în secțiile de terapie intensivă”, a explicat medicul intervievat.

Marea problemă este însă cea a sporirii imunității, iar aici se cuvine să facem o paranteză, legată de vaccinurile din categoria ARN mesager. Vaccinurile pe bază de ARN mesager împotriva COVID-19, dezvoltate de Pfizer-BioNTech și de Moderna nu conțin substanțe care au capacitatea de a modifica ADN-ul.

ARN-ul mesager din vaccin este o copie a unei mici părți a ARN-ului virusului SARS-COV-2. Această moleculă are rolul de a oferi celulelor noastre interacțiunile necesare pentru a produce proteina Spike, la care sistemul imunitar va reacționa prin producerea de anticorpi specifici. ARN-ul mesager este o moleculă neinfecțioasă, care nu se poate integra în ADN-ul uman și care este înlăturată rapid odată ce și-a atins scopul, acela de a produce proteina Spike.

După 72 de ore, proteina dispare din organism

Referitor la aceste produse, medicul epidemiolog Doina Azoicăi a declarat: „Vaccinurile ARN mesager sunt de generație nouă, dar asta nu înseamnă că abia acum începem să le cunoaștem. Ele sunt cercetate de mai bine de 10 – 15 ani. Aceste preparate vaccinale, care conțin o componentă de informație genetică, sunt înglobate în monoparticule, pentru a putea fi administrate sub formă injectabilă. În momentul în care se administrează vaccinul, acest ARN mesager este transmis la ribozomii din componența celulelor”.

„Odată formată proteina Spike, ea constituie un semnal de atenționare a sistemului imunitar, printr-o succesiune de alte elemente care aparțin răspunsului imun, astfel încât, la acest semnal la nivel muscular (deoarece acolo este produsă proteina), se declanșează răspunsul specific din partea sistemului imunitar”, a subliniat Doina Azoicăi.

În limbaj de profil, acest proces are loc prin intrarea în acțiune a limfocitelor B și T, care sunt suportul apărării specifice a organismului. „Limfocitul B duce la producerea de anticorpi. Dar și limfocitul T are un rol important în declanșarea mecanismelor acestei imunități cu memorie. Dar este mai greu de cuantificat și de măsurat răspunsul organismului, în urma stimulării acestor limfocite T. În maximum 24 de ore, acel mesaj introdus în organism prin ARN-ul mesager realizează prezența proteinei Spike. După alte 48 de ore, proteina Spike dispare din organism”, a încheiat specialistul epidemiolog.

Așadar, în concluzie, vaccinurile ARN Mesager nu sunt vaccinuri care introduc componenta virală, ci impun mesajul prin care proteina Spike, una specifică virusului SARS-COV-2 este produsă la nivelul organismului nostru. Din respectivul motiv, testele cu anticorpi neutralizanți, anti-proteina Spike, sunt benefice în stabilirea nivelului real al imunității organismului la acest virus.

ADVERTISEMENT