ADVERTISEMENT
News

De ce vaccinul anti-Covid nu va eradica virusul. Avertismentele specialiștilor

Autori: Adrian Ilie, Catalin Nae | 17.11.2020 | 16:01
De ce vaccinul anti-Covid nu va eradica virusul. Avertismentele specialiștilor
Cât de eficient va fi vaccinul împotriva SARS-CoV-2 rămâne incert/ Foto: Hepta

Începerea vaccinării împotriva SARS-CoV-2 de la începutul anului viitor reprezintă marea speranță că pandemiei i se va pune capăt. Pe de altă parte, specialiștii estimează că vaccinarea pe scară largă nu va duce la eradicarea bolii.

ADVERTISEMENT

Istoria pandemiilor arată că nici vaccinurile nu au dus la eradicarea agenților patogeni pe care i-au combătut. Există mai multe scenarii de evoluție posibilă după ce populația va fi imunizată pe scară largă.

Eradicarea completă a bolii este socotită cel mai improbabil scenariu, existând până acum un singur precedent. Variola a fost declarată eradicată în 1980, dar acest lucru a fost posibil după eforturi coordonate timp de decenii, ajungându-se inclusiv la vaccinarea forțată, în care oamenii erau ținuți cu forța să fie vaccinați în India.

ADVERTISEMENT

Cele două necunoscute ale vaccinării anti-Covid

Sociologul Robert Dingwall a sintetizat patru moduri în care pandemiile iau sfârșit, într-un articol pentru Social Science Space. În primul dintre ele, nu mai există nimeni care să fie infectat, fie din cauză că numărul victimelor este atât de mare încât agentul patogen nu se mai poate transmite la noi purtători, fie din cauză că supraviețuitorii au genotip rezistent la boală. Așa au stat lucrurile în cazul Ciumei Negre din secolul XIV, însă boala a revenit în mai multe rânduri, înregistrându-se și astăzi cazuri de îmbolnăvire.

În al doilea scenariu, are loc o schimbare a condițiilor de mediu care face boala mai greu transmisibilă. Astfel, după apariția HIV/ SIDA, folosirea pe scară largă a prezervativelor și accesibilitatea seringilor de unică folosință de către persoanele care folosesc droguri injectabile au redus substanțial numărul de cazuri.

ADVERTISEMENT

În al treilea rând, există posibilitatea ca agentul patogen să sufere o mutație și să devină mai puțin virulent, iar ultimul scenariu se referă la descoperirea unui vaccin sau a unui tratament eficient.

În ce privește SARS-CoV-2, primul scenariu nu se aplică întrucât numărul victimelor nu este atât de mare. Schimbarea condițiilor de mediu ar fi reprezentată de purtarea măștii și menținerea distanțării sociale, însă există dubii că ar putea fi aplicate într-o măsură atât de mare încât boala să dispară, mai ales că virusul este extrem de contagios, inclusiv la asimptomatici.

ADVERTISEMENT

Mai probabile sunt scenariile trei și patru, însă acestea nu înseamnă că boala ca atare va dispărea complet. Campania de vaccinare din 2021 va începe fără ca experții epidemiologi să aibă răspunsuri certe la două întrebări esențiale: care va fi durata protecției asigurate de vaccin și dacă vaccinul va asigura sau nu imunitate la eventuale mutații suferite de SARS-CoV-2?

Specialiștii consultați de publicația The Atlantic estimează că vaccinul antic-Covid va trebui repetat periodic, precum cel pentru gripa sezonieră. Încă nu se știe durata imunității de după boală din simplul motiv că aceasta nu a circulat suficientă vreme în populația umană pentru estimări exacte. Yonatan Grad, cercetător la Universitatea Harvard, că în cazul în care imunitatea durează câteva luni – deja există cazuri de reinfectări care susțin această ipoteză – pandemia s-ar putea stinge prin vaccinare, dar epidemii locale de diverse intensități ar putea apărea anual.

ADVERTISEMENT

Există și posibilitatea unor epidemii odată la doi ani prin analogie cu SARS, boală provocată tot de un coronavirus, în cazul căreia anticorpii persistă aproape doi ani. „Cu cât mai repede dispare protecția, cu atât mai dificilă este o încercare de eradicare”, susține Grad.

Cum se poate perpetua noul coronavirus

De asemenea, un factor de risc este reprezentat de către persoanele care, chiar dacă se vor vaccina, nu vor căpăta imunitate și vor putea reprezenta un bazin de perpetuare a bolii. Aspectul a fost subliniat chiar de către Anthony Fauci, epidemiologul-șef al SUA. „Deşi pentru populaţie în general vaccinul poate avea o eficacitate de 95%, nu se poate şti cât de eficace este la nivel personal. Chiar şi la ratele de succes respective, aproximativ 5%-10% dintre persoanele imunizate ar putea să ia virusul”, a spus Fauci justificând necesitatea purtării măștii și păstrării distanțării fizice chiar de către persoanele care urmează să fie vaccinate.

ADVERTISEMENT

Rămâne sub semnul întrebării și atitudinea populației față de vaccinare, în contextul în care anti-vacciniștilor li se dă crezare de segmente importante ale populației din mai multe țări,  inclusiv în România, unde rujeola a făcut în ultimii ani 64 de victime, pe fondul scăderii numărului copiilor imunizați împotriva acestei boli.

În plus, chiar dacă numărul persoanelor vaccinate este atât de mare încât virusul să nu se mai poată transmite de la om la om, asta nu reprezintă o garanție că epidemii de Covid-19 nu vor mai posibile. Ca și în cazul ciumei bubonice, virusul poate supraviețui în speciile de animale, iar apoi să reinfecteze oamenii în perioade în care vaccinul împotriva COVID-19 să pară că a devenit o precauție inutilă.

SARS-CoV-2 a apărut inițial ca un virus al liliecilor care s-a transmis la om printr-o specie intermediară, rămasă încă neidentificată și care ar putea să reprezinte în continuare o amenințare. Mai mult, Timothy Sheahan, virusolog la University of North Carolina, ia în calcul posibilitatea ca oamenii să fi transmis boala și la alte specii care, la rândul lor, să o retransmită oamenilor. „Cum să stabilești extinderea virusului în afara populației umane la animalele sălbatice și domestice?” se întreabă Sheahan. Până acum, s-a stabilit că tigrii de la grădina zoologică din Bronx au luat boala de la oameni. Și mai îngrijorătoare este situația în cazul nurcilor, care au luat virusul de la oameni și care îl pot retransmite acestora.

Din acest punct de vedere, nu există garanții că epidemia de SARS din 2002-2003 nu se va putea repeta. Chiar dacă SARS este o boală mult mai agresivă decât cea cauzată de SARS-CoV-2, cu o rată mult mai mare a mortalității, epidemiologii au reușit să zăgăzuiască răspândirea ei deoarece era contagioasă doar la pacienții simptomatici. Însă nimeni nu poate spune dacă boala a fost eradicată pentru că există posibilitatea ca virusul să fi supraviețuit la alte specii, iar în condiții favorabile să se retransmită la oameni.

Scenariul de coșmar este ca SARS-CoV-2 să nu dispară și să se reîntoarcă periodic”, scria în The Guardian Mark Honigsbaum, lector la City University of London. Chiar și în cazul în care nu se va repeta scenariul din cazul epidemiilor virulente de ciumă sau holeră din secolele trecute, există posibilitatea ca SARS-CoV-2 să se mențină și să fie o boală sezonieră precum gripa sau răceala obișnuită.

Este noul coronavirus o altă boală sezonieră?

Varianta este una plauzibilă în condițiile în care virusologii au observat că unii agenții patogeni au tendința ca, în timp, să-și reducă virulența cu care se manifestă dintr-un motiv foarte simplu: dacă cei infectați mor, șansele transmiterii virusului la alte gazde scad. Este în „interesul”  virusului să nu-i ucidă pe cei în care s-a încuibat.

De exemplu, virusul răcelii obișnuite ar avea originea, potrivit unor cercetători belgieni, într-o boală respiratorie care afecta vacile, iar la sfârșitul secolului XIX s-a făcut saltul către oameni. La început, boala era foarte periculoasă, cu multe victime, însă în timp agentul patogen și-a redus din agresivitate, în paralel cu creșterea imunității populației care, chiar dacă are boala, o resimte mai puțin acut.

De asemenea, gripa sezonieră nu este provocată de un singur virus, ci de mai multe tulpini virale pentru care trebuie elaborat un vaccin distinct în fiecare an. Una dintre acestea este descendentă directă din H1N1 care a provocat epidemia de gripă porcină din 2009, dar care și-a pierdut din virulență. „Cred că virusul va rămâne cu noi și în viitor, dar și gripa este cu noi și, de obicei, nu ne închide societățile. Ne descurcăm”, a spus Ruth Karron, cercetător în domeniul vaccinurilor la Johns Hopkins.

CITEȘTE mai multe articole interesante din categoriile NEWS, SPORT sau LIFE
ADVERTISEMENT
A apărut noua revistă Taifasuri
  • Câștigă ACUM o Dacia Logan, 2.000 de euro și multe alte premii!
  • Nr. 841. 32 pagini + CD. Doar 10lei!