News

De ce vrea Comisia Europeană “să scape” de minerii români! Ordin ferm de la Bruxelles

24.02.2021 | 12:37
De ce vrea Comisia Europeana sa scape de minerii romani Ordin ferm de la Bruxelles
ADVERTISEMENT

FANATIK îți spune de ce vrea Comisia Europeană “să scape” de minerii români. Vorbim, mai exact, despre o eventuală reconversie pentru câteva mii de oameni care lucrează în extracția de cărbune. De altfel, țara noastră a fost avertizată deja de Frans Timmermans.

Prim vicepreședintele CE a transmis că România trebuie să vină cât mai repede cu un plan de renunțare totală la cărbune pentru trecerea la energie regenerabilă, hidrogenul fiind energia viitorului.

ADVERTISEMENT

Mai mult de atât, ca să se asigure că toată lumea înțelege mesajul, Timmermans a spus că nu există viitor pentru cărbune.

De ce vrea Comisia Europeană “să scape” de minerii români!

“Trebuie să fiu brutal de sincer: cărbunele nu are niciun viitor. De ce industria europeană de cărbune are probleme? Din cauze pur economice, pentru că nu mai există cerere pentru cărbune. Se scufundă.

ADVERTISEMENT

S-au dat subvenţii de miliarde şi miliarde care ar fi putut fi folosite mai bine pentru a crea un viitor pentru oamenii care lucrează azi în industria minieră. Dacă adăugăm la asta şi amprenta de carbon a cărbunelui, trebuie să fim sinceri să spunem că nu există un viitor al cărbunelui”, a declarat Timmermans.

Sursa foto – hepta.ro

Oficialul nu a ezitat o clipă atunci când a fost vorba despre România și a transmis că trebuie mobilizat cât mai repede posibil mecanismul de tranziţie justă pentru ca regiunile miniere să se redefinească.

ADVERTISEMENT

“Sper că România va veni în curând cu un plan de renunţare totală la cărbune şi modul cum să facă asta şi vă asigur că noi, la Comisia Europeană, vom fi de partea României pentru a putea face ca acest lucru să se întâmple”, a mai zis acesta.

Timmermans a explicat că România trebuie să se orienteze către alte surse, hidrogenul fiind considerat energia viitorului, inclusiv pentru România, o țară cu o capacitate foarte mare de energie eoliană terestră şi un mare potenţial eolian offshore, la fel şi în energia solară.

ADVERTISEMENT

Cât o costă pe România tranziția spre o energie verde

Fără doar și poate, România este obligată să asculte sfaturile lui Frans Timmermans. Nu o va putea face însă fără să nu plătească un preț pe măsură. Conform unui studiu făcut anul trecut, țara noastră ar avea nevoie de 700 de milioane euro pentru tranziția justă a zonelor miniere afectate de eliminarea treptată a cărbunelui din sistemul energetic până în 2030.

Un lucru este însă cert – retragerea aceasta nu se poate face bătând din palme. În primul rând vorbim despre rațiuni de securitate a aprovizionării cu energie și de adecvanță a sistemului electroenergetic.

Sursa foto – hepta.ro

Eliminarea ar putea avea loc treptat, mai ales că, termocentralele pe cărbune din România erau folosite la o capacitate destul de mică în ultima perioadă. De altfel, chiar cei implicați în domeniu spun că mergeau mai degrabă pe pierdere, din cauza acestui volum mic.

Cel mai important factor rămâne însă cel uman. Aproape 30 de mii de locuri de muncă ar putea să dispară în România. Zece mii ar fi lucrători din industrie iar restul de 20 de mii ar însemna locuri de muncă afectate indirect.

Cât de mult vor fi afectați minerii români de falimentul cărbunelui

Vremea exploatațiilor de cărbune din România este la apus. Dacă înainte de Revoluție existau peste o sută de mii de oameni care munceau în acest sector, acum numărul lor este unul infinit mai mic. Câteva mii mai activează pe Valea Jiului, restul în județul Gorj.

Greu de crezut în prezent, dar la începutul anilor 1990, România avea nu mai puțin de 464 mine de cărbune. A urmat însă un adevărat masacru și rând pe rând acestea au fost închise. În doar 15 ani, peste 350 dintre ele au fost declarate nerentabile.

Sursa foto – hepta.ro

Oamenii au fost concediați și au rămas pe drumuri, în timp ce guvernanții s-au mulțumit să transmită că valoarea redusă a cărbunelui produs şi costurile ridicate de producţie cauzate de tehnologia învechită de extracţie s-au dovedit a fi prea mult. De asemenea, la declinul cărbunelui a contribuit și cererea internă scăzută.

Cei care încă mai extrag cărbune o fac într-o pierdere totală. Cantitatea scoasă din minele Văii Jiului a scăzut la un minim istoric. De altfel, peste 80% din cărbunele folosit în țară vine din explotaţiile miniere din Gorj.

Mina Aninoasa, eșec colosal al Guvernului României

Apreciată de-a lungul timpului tocmai pentru cărbunele său, mina Aninoasa a funcționat, atenție, vreme de 110 ani fără să aibă parte de vreo întrerupere majoră. Minerii spun însă că guvernanții au tras obloanele fără ca măcar să-i întrebe un lucru.

A urmat o adevărată tragedie socială, orașul fiind considerat drept primul falimentar din țară. Oamenii au fugit care încotro, au plecat în lumea largă și au abandonat totul. „Ați văzut Cernobîl, serialul? A fost o perioadă când așa arăta Aninoasa, îți era și frică să mergi pe stradă. 

Sursa foto – hepta.ro

Am visat cu toții la un muzeu în subteran, un muzeu care să aducă sute, mii de turiști în zonă. Să intre prin cotloane, să vadă ceva nemaipomenit.

Guvernul n-a avut însă chef de așa ceva, deși bani erau. Și Aninoasa s-a terminat. Ani de zile, orașul acesta a fost și a reprezentat un faliment”, a zis un fost consilier local al orașului.

Cum să nu îngropi mineritul în România

De altfel, Aninoasa, într-adevăr, putea să devină prima mină muzeu din Europa în care să fie practicat turismul subteran. Peste 2 milioane de dolari costa întregul proiect, unul susținut într-o proporție de 85% de Banca Mondială. Guvernul României urma doar să contribuie cu restul banilor, dar nu s-a ajuns la nicio înțelegere. Drept pentru care mina a murit.

Există însă și un amendament – banii care urmau să meargă în proiect au fost cheltuiți. Conform graficelor, s-au alocat şi cheltuit pe studii  7.583.883 lei de la Ministerul Economiei, alături de alţi 5.858.057 lei pentru închiderea şi ecologizarea unităţii miniere. Rezultatul – zero.

Sursa foto – hepta.ro

Nu la fel s-a întâmplat în Polonia acolo unde guvernanții și administrațiile locale și-au făcut treaba perfect, drept pentru care mina Wałbrzych atrage anual mii de turiști din întreaga lume.

Vorbim despre un ansamblu în care există un muzeu al industriei și tehnologiei, o galerie de artă, ateliere pentru meșteșugurile locale, un centru turistic cu facilități de cazare și bar/bistro, facilități complete pentru conferințe și un spațiu exterior în care se organizează evenimente pentru până la 5.000 de persoane.

În mod evident, atracția principală este legată de un tur al complexului minier, tur în care vizitatorii sunt conduși de un fost șef de brigadă.

Ce se întâmplă cu minerii din România

În mod evident, creșterea costurilor de producție și schimbările climatice apropie sfârșitul mineritului. Lucrul acesta se întâmplă peste tot în lume, doar că, în România, cei implicați în domeniu par a fi, cel puțin pentru moment, lăsați de izbeliște.

Minele se închid, clădirile de altădată se prăbușesc, orașe întregi sunt șterse de pe fața pământului și se transformă în iluzii și fantome ale altor vremuri. Oamenii sunt disperați și își caută de muncă în orice alt domeniu. Mai mult de atât, Comisia Europeană le transmite ferm că extracția de cărbune este una condamnată la moarte.

Sursa foto – hepta.ro

„Am lucrat în mină 27 de ani. Acolo jos, în subsol, nu am avut niciodată suficient aer pentru a respira, concentrația de oxigen era prea scăzută, apoi existau alte gaze și praf, acest lucru provoca boli respiratorii pentru toți angajații, toți foștii mineri suferă de probleme pulmonare.

Speranța lor de viață este mai scurtă. A existat un studiu recent, care a arătat că în Valea Jiului mor persoane cu vârste cuprinse între 56 și 65 de ani din cauza bolilor pulmonare și a silicozei”, spunea Cătălin Cenușă pentru presa internațională.

Era doar o bucățică dintr-un adevăr uriaș. Minerii așteaptă acum răspunsuri de la guvernanți. De fapt, o fac de zeci de ani de zile, doar că, pentru prima oară, Comisia Europeană solicită și ea planuri și proiecte pentru salvarea lor.

ADVERTISEMENT