De la Bolojan la Antonescu, sau cum au răspuns PNL și PSD furiei antisistem a electoratului. „Dorința principală e să rămână conectate la banii publici”

Premierul Marcel Ciolacu s-a arătat deschis joi la o demisie din fruntea Guvernului în schimbul susținerii din partea USR-ului pentru candidatul comun al alianței, Crin Antonescu. Clarificarea a venit însă după ce în dimineața aceleiași zile subliniase că nu își va da demisia și că nu susține candidatura lui Ilie Bolojan la Cotroceni.

Marcel Ciolacu și demisia din fruntea PSD

„Nu demisionez și îl susțin pe Crin Antonescu”, a declarat joi dimineața premierul Marcel Ciolacu, lăsând să se înțeleagă că ar putea pleca după ce România intră în OECD și Guvernul încheie PNRR-ul în luna august. Discuțiile despre demisia lui Marcel Ciolacu vin în contextul ciudat în care PSD și USR par a avea un interes comun, înfrângerea lui Nicușor Dan alături de înfrângerea unui candidat suveranist la alegerile prezidențiale. Cele două partide au însă alte preferințe în ceea ce privește candidații doriți, Ilie Bolojan pentru USR, și Crin Antonescu pentru PSD. Așa cum FANATIK a scris, Ilie Bolojan este o opțiune pe care PSD-ul nu o poate accepta, fapt făcut clar chiar de către Marcel Ciolacu în mesajul său, când a vorbit de „stabilitatea guvernării”.

Nu e prima oară când Marcel Ciolacu reia tema demisiei. Nu trebuie uitat că, luni, 25 noiembrie, la prima oră după comunicarea rezultatelor alegerilor din primul tur al alegerilor prezidențiale, liderul PSD își anunța demisia din fruntea partidului. Mai mult, rolul lui era preluat de către europarlamentarul Victor Negrescu, o adevărată revoluție pro-europeană la social-democrați. Era o schimbare care venea după ce Călin Georgescu adunase peste 2,1 milioane de voturi după o campanie cu mesaje anti-UE și antisistem.

Alături de detaliile care au ieșit la iveală ulterior, cea mai bună explicație pentru victoria surprinzătoare a lui Călin Georgescu în primul tur rămâne aceea că imaginea proiectată a captat cel mai bine furia antisistem existentă în societate după mai bine de trei ani de guvernare a super-coaliției PNL-PSD-UDMR.

Digi24.ro

Măcel într-un paradis turistic din Mexic: Zeci de tineri au fost răpiți de pe plajă, unii dintre ei torturați și uciși

În fața acestei furii a electoratului, liderul PNL de la acea dată, Nicolae Ciucă, și-a dat demisia atât din fruntea partidului cât și din Senat. În fruntea PNL a venit o nouă echipă de conducere, condusă de către Ilie Bolojan, practic singurul lider liberal cu o imagine bună la nivel național. Sub noua conducere, PNL avea să-și anunțe sprijinul necondiționat pentru Elena Lasconi, candidatul pro-european din turul II al alegerilor.

La PSD strategia avea să fie alta însă. După ce declarase că „la viitoarele alegeri din interiorul PSD, nu voi candida pentru nicio funcție”, Marcel Ciolacu, revenea asupra deciziei de a demisiona din fruntea partidului. Era o hotărâre care venea după negocieri cu greii partidului, dar și după un rezultat bun la alegerile parlamentare. Era o decizie anunțată cu doar câteva zile înainte ca CCR să anuleze alegerile prezidențiale, când PSD-ul își negocia cu greu susținerea pentru Elena Lasconi.

Digisport.ro

”Cea mai frumoasă femeie din lume” l-a văzut în premieră și a rămas fără cuvinte: ”Tremuram ca o frunză”

Cu Klaus Iohannis rămas la Cotroceni până la viitoarele alegeri, Marcel Ciolacu avea să obțină un nou mandat de premier, formând un nou guvern, de această dată alături și de UDMR, dar fără USR, care avea pretenții nerealiste atunci, inclusiv demisia șefului statului. Noua coaliție avea să decidă să se prezinte cu un candidat unic la viitoarele alegeri și, după cum avea să explice chiar Ilie Bolojan, Crin Antonescu avea să fie singurul candidat acceptat de toate cele trei partide.

În ciuda apelurilor venite din partea unor voci importante din PNL, precum cea a lui Valeriu Stoica, Crin Antonescu refuză să se retragă din postura de candidat al alianței PNL-PSD-UDMR, fiind așteptat să-și depună în mod oficial candidatura duminică după-amiază. Cu Victor Ponta, autosuspendat din PSD și candidat pe aripa suveranistă, care și-a anunțat joi programul de guvernare, practic singurii candidați produși de cele două partide vor fi foștii lideri ai USL, adică cei care în 2012 se situau în curentul anti-occidental.

Pariul pe Crin Antonescu și plecarea lui Iohannis

Sociologul Ovidiu Voicu, directorul executiv al Centrului pentru inovare publică, susține că, în ciuda celor peste două milioane de voturi strânse de Călin Georgescu, până la recenta plecare a lui Iohannis de la Cotroceni, cele două partide nu au dar semnalul unor schimbări reale. Dincolo de schimbarea lui Toni Greblă din fruntea AEP, forțată de alte împrejurări, nu a existat nicio schimbare majoră în fruntea instituțiilor statului, subliniază acesta.

„Cel mai simplu este să ne uităm la existența sau inexistența unei schimbări reale, atât ca oameni cât și ca politici publice. Dacă ne uităm la asta vedem că, într-o primă fază, până în februarie, practic nu s-a schimbat nimic. Am avut același președinte, același Guvern, cu foarte puține schimbări în rândul miniștrilor, și cam aceiași oameni la conducere în instituțiile publice. Singura schimbare care a apărut a fost că președintele Iohannis a fost forțat să-și dea demisia, și iată, îl avem pe domnul Bolojan, o figură mai nouă.

În ceea ce privește politica statului, nu e nicio schimbare, practic programul de guvernare continuă aceleași direcții cu ale guvernului precedent, cu aceleași greșeli. Dacă ne gândim la existența reformelor, nici măcar cele de care depind banii din PNRR nu se întâmplă. Practic, partidele nu au învățat mare lucru sau nu doresc să învețe, ele fiind interesate să găsească o formulă prin care să rămână în continuare la putere, fără să le pese de semnalul de alarmă tras de cetățeni”, a declarat, pentru FANATIK, Ovidiu Voicu.

Un exemplu în acest sens sunt modificările aduse la legislația electorală ce vizează desfășurarea alegerilor din luna mai, modificări făcute fără nicio dezbatere publică și fără a fi prezentate măcar. Dacă a existat vreo intenție de reformă, Guvernul pare să fi intrat într-un proces de reorganizare și redimensionare, însă trebuie notat că Ministerul Finanțelor nu mai face public din luna decembrie numărul angajaților din sistemul public. Ilie Bolojan a stârnit și el un imens scandal public când a cerut reducerea numărului de angajați de la Senat, un subiect uitat pe moment, în contextul în care a ajuns la Cotroceni.

Chiar și așa, în noul rol de președinte interimar, Ilie Bolojan pare să fi entuziasmat o parte a electoratului, în contrast cu Crin Antonescu – de unde și presiunile pentru candidatura sa. Profesorul Cristian Preda de la Facultatea de Științe Politice a Universității București este de părere că în acest aspect PNL pare un partid capabil să-și asume o schimbare, spre deosebire de PSD.

„Unii au făcut niște modificări, PNL a renunțat și la susținerea lui Iohannis, și la susținerea lui Ciucă, înlocuit cu Ilie Bolojan. La PSD nu s-au mișcat lucrurile, adică a rămas tot Ciolacu. Dacă tragem linie, vedem că PNL e mult mai bine structurat pentru a asuma schimbări, în timp ce PSD-ul est imobil.

PSD-ul e acum într-o situație foarte delicată. Șeful partidului a pierdut la prezidențiale, ocupând doar locul 3, nu are un candidat oficial la alegerile prezidențiale, cu excepția lui Victor Ponta, candidat pe segmentul suveranist, fără sprijin în mod formal din partea momentului. Chiar dacă avem un PNL cu mai multe tabere, ei totuși au schimbat, Bolojan e altceva, și multă lume apreciază acest lucru. PSD-ul în schimb se vede condus de un lider slăbit, care a ieșit abia pe locul trei la alegeri. Știți cum e, când nu ai bani să repari mașina, mergi cu ea așa, mai cade o bujie, mai cade o roată. Așa e PSD-ul, o mașină cu o bujie arsă”, a declarat, pentru FANATIK, profesorul Cristian Preda.

Crin Antonescu, candidatul de compromis al alianței cu PSD

Totuși, situația din PNL, acolo unde Ilie Bolojan nu are sprijinul întregului partid, arată că schimbarea la PNL nu a fost una profundă, este de părere sociologul Ovidiu Voicu. Acesta subliniază că, dincolo de persoanele aflate la conducere, grupurile de interese din interiorul formațiunii au rămas nederanjate, iar o victorie la alegerile prezidențiale nu va face decât să întărească această tabără.

„Rămâne de văzut cum va evalua acest partid, pentru că momentan pare un partid blocat într-o situație în care a făcut o schimbare formală la vârf, dar fără o schimbare reală în interior. Până la urmă partidul e același, cu aceleași metehne.

S-ar putea să vedem o schimbare reală, nu doar la PNL dar și la PSD, o schimbare reală doar în cazul în care pierd alegerile. Dacă va câștiga alegerile domnul Antonescu eu anticipez că PNL va reveni la aceleași obiceiuri pentru că aripa nereformistă a partidului, care e majoritară, va spune „vedeți, am avut dreptate, Antonescu a câștigat alegerile, patru ani stăm liniștiți””, a precizat acesta, pentru FANATIK.

Mai mult, acesta subliniază că nominalizarea lui Crin Antonescu drept candidat al alianței a venit după o negociere politică unde partidele par să nu fi căutat candidatul care răspunde cel mai bine la votul electoratului, ci cel care reprezintă cel mai mic numitor comun, candidatul care supără cel mai puțin lume în cele trei partide.

„Crin Antonescu este un candidat și un potențial președinte care să nu tulbure cu nimic aranjamentul actual, de fapt despre asta vorbim. Trebuie să ne uităm că România are de mai mulți ani o perioadă de creștere economică, are foarte mulți bani de investiții, iar dorința principală a celor două mari partide este să rămână conectate la banii publici, la privilegii. Ori, vedem că toate opțiunile politice pe care le-au luat, și înainte și după alegeri, au fost în acest sens. Singurul moment, care pare să fi fost o sincopă, a fost că și-au prezentat candidați diferiți la alegerile prezidențiale și au pierdut. Și asta vor s-o rezolve. „Marea Uniunea Națională” prezintă un candidat unic ca să nu mai piardă”, a mai declarat sociologul Ovidiu Voicu, pentru FANATIK.