De la cine ar putea prelua Trump Fâșia Gaza. Proprietatea asupra enclavei, una dintre cele mai dificile dileme teritoriale

Donald Trump vrea Fâșia Gaza pentru SUA. Determinarea proprietății și a controlului asupra enclavei ar putea fi una dintre cele mai complicate dileme teritoriale din lume. Fâșia are un statut aproape unic, precum și o lungă istorie de schimbări de „stăpân”, ceea ce face ca aflarea cui îi aparține în cele din urmă acest teritoriu minuscul să fie o chestiune de analiză amănunțită a legilor funciare suprapuse, stabilite de-a lungul secolelor.

Cine controlează Fâșia Gaza

În prezent, Fâșia Gaza este condusă efectiv de militanții Hamas, însă Organizația Națiunilor Unite afirmă că este ocupată ilegal de Israel. Majoritatea țărilor consideră că Fâșia devastată de război face parte din Palestina, care nu este recunoscută ca stat de SUA, printre altele.

Premierul israelian Benjamin Netanyahu a declarat că Israelul nu dorește să ocupe Gaza la sfârșitul războiului și l-a lăudat pe Trump pentru ceea ce el a numit gândire creativă cu referire la propunerea de relocare a palestinienilor din Fâșia Gaza, ceea ce ar putea contraveni dreptului internațional conform avertismentelor ONU, relatează The Wall Street Journal.

Președintele american a oferit puține detalii concrete cu privire la planurile sale pentru Gaza, dincolo de faptul că a spus că SUA ar invoca „autoritatea Statelor Unite” pentru a o controla.

Digi24.ro

Cum a fost posibil ca aeroportul Heathrow să se închidă complet. Explicațiile experților despre cauze și implicații

Planul lui Trump pentru Fâșia Gaza

Donald Trump a declarat că SUA nu vor cumpăra Fâșia Gaza și nu vor folosi trupe americane pentru a o cuceri, dar că SUA ar trebui să dețină controlul pe termen lung pentru a transforma teritoriul de mărimea Philadelphiei în „Riviera Orientului Mijlociu”. Cele aproape două milioane de palestinieni care trăiesc în Gaza s-ar muta în Iordania și Egipt în viziunea lui Trump.

Planul a fost denunțat de statele arabe, inclusiv de Arabia Saudită, iar aliații europeni ai SUA au declarat că nu îl susțin. Autoritatea Palestiniană a declarat că propunerea lui Trump pentru Gaza reprezintă o încălcare a dreptului internațional și a subliniat că palestinienii nu vor renunța la obiectivul lor de a avea un stat palestinian. Hamas a jurat să lupte împotriva Israelului până la crearea unui stat palestinian care să includă Fâșia.

Digisport.ro

La 20 de ani, câștigă 3.500.000 € pe an și a cerut în căsătorie o femeie cu 9 ani mai mare. Un cuvânt a fost de ajuns

„Gaza a fost sub autoritatea Autorității Palestiniene (AP) până când a fost luată cu forța de Hamas”, a declarat Yossi Beilin, care a contribuit la elaborarea Acordurilor de la Oslo care au creat Autoritatea Palestiniană, care a condus Gaza până când Hamas a preluat puterea în 2007. În cazul în care Trump dorește să preia în mod legal controlul asupra Gazei, „trebuie să vorbească cu AP”, a mai spus Beilin.

Cine deține terenurile din Gaza

Deoarece Gaza și-a schimbat stăpânirea atât de des, cadrul juridic care reglementează proprietatea individuală asupra terenurilor este un amalgam de legi britanice, egiptene și palestiniene. Unele norme datează chiar de pe vremea când zona se afla sub controlul Imperiului Otoman, în timpul celor 400 de ani care au precedat Primul Război Mondial.

Persoanele fizice dețin până la jumătate din terenurile din Gaza, care pot fi cumpărate sau vândute în mod liber, conform unui studiu din 2015 al Consiliului Norvegian pentru Refugiați privind proprietatea asupra terenurilor din enclavă.

Dar se estimează că mai mult de o treime din aceste terenuri nu sunt intabulate din cauza dificultăților, inclusiv stabilirea unui așa-numit lanț de proprietate, precum și a legilor funciare complexe și a procedurilor de intabulare, mai precizează studiul studiului. În trecut, unii proprietari nu și-au intabulat terenurile pentru a evita plata impozitelor.

Terenurile private neînregistrate pot fi intabulate de proprietari numai dacă aceștia pot dovedi un lanț istoric de proprietate. În caz contrar, proprietarii sunt supuși unor restricții: ei pot vinde terenul, dar nu îl pot ipoteca, de exemplu. Proprietarii terenurilor neintabulate sunt considerați proprietari până la proba contrarie, se mai arată în studiul norvegian.

Taberele de refugiați au devenit așezări permanente

Actele de proprietate au fost necesare în trecut pentru a construi în Gaza, unde aproximativ o treime din teritoriu este considerat teren de uz public, deși este adesea ocupat de persoane private, continuă studiul.

Înainte de războiul recent, parcelele de teren din Gaza erau înregistrate la Autoritatea Palestiniană pentru Terenuri și impozitate de Direcția de Impozite pe Proprietate din cadrul Ministerului de Finanțe din Gaza.

Refugiații palestinieni care au fugit de războiul arabo-israelian din 1948, care a creat statul Israel, locuiesc, de asemenea, în opt tabere de refugiați care au devenit de atunci așezări permanente, unde locuitorii fac schimb informal de proprietăți. O mică parte din Gaza este, de asemenea, alocată ca în scopuri religioase comunității islamice.

Cea mai mare parte a Fâșiei, sub dărâmături

Estimările variază, dar ONU spune că aproximativ 70% dintre structurile din Gaza sunt fie distruse, fie deteriorate, inclusiv peste 245.000 de unități de locuit. Blocuri întregi de locuințe au fost făcute una cu pământul, iar palestinienii spun că cartierele lor sunt de nerecunoscut, ceea ce face ca stabilirea cui aparține ce și unde să fie și mai dificilă.

Se preconizează că eliminarea a aproximativ 50 de milioane de tone de resturi create în timpul lunilor de bombardamente va dura mai mult de un deceniu, iar experții spun că va fi nevoie de zeci de miliarde de dolari pentru a reconstrui Gaza. De asemenea, molozul se află deasupra a sute de kilometri de tuneluri construite de Hamas pe care armata israeliană a încercat să le distrugă, creând un spațiu de demolare fragil atât deasupra, cât și sub pământ.

Ce spun tratatele internaționale

Organizația Națiunilor Unite afirmă că dreptul internațional interzice, în general, strămutarea forțată a persoanelor dintr-un teritoriu, dar pot fi făcute excepții din motive de securitate națională sau de ordine publică, precizează Înaltul Comisariat al ONU pentru Refugiați (UNHCR).

În aceste cazuri, spune ONU, persoanele afectate ar trebui să aibă posibilitatea de a contesta decizia și de a-și da consimțământul. „Deplasarea nu ar trebui să fie efectuată niciodată într-un mod care încalcă drepturile la viață, demnitate, libertate și securitate ale celor afectați”, mai arată UNHCR.