De la euforia sărbătorilor, la depresie: de ce apare și cum o depășim mai ușor. Psihologii explică fenomenul „Blue Monday”

Oamenii se simt deprimați după trecerea sărbătorilor. Fenomenul apare după ce concediile prelungite îi deconectează de rutină, iar revenirea la muncă poate deveni o corvoadă. După o lungă perioadă de relaxare, mersul la birou sau simpla reconectare cu colegii poate da o stare de anxietate. Se vorbește și despre „Blue Monday”, care ar reprezenta cea mai tristă zi din an. Cum explică psihologii fenomenul.

Ce este depresia post-sărbători și de ce apare

Psihologii susțin că nu este vorba despre o depresie clinică, în majoritatea cazurilor, ci doar despre o reacție emoțională temporară. Aceștia explică faptul că toate aceste trăiri vin după o perioadă în care oamenii au petrecut timpul în familie, fiind în concedii, iar mai apoi revenirea la rutină i-a dat cu totul peste cap. Astfel, tristețea post-sărbători vine la pachet cu lipsa motivației și un sentiment de nostalgie.

„Este un fenomen psihologic foarte frecvent și nu înseamnă neapărat depresie clinică. Nu vorbim de depresie majoră și poate nici de un episod depresiv autentic. Apare ca o reacție la un culmul de factori emoționali, biologici, sociali. Sărbătorile sunt precedate de multă așteptare, de planuri, idealizare. Și atunci creierul eliberează dopamina în faza de anticipare.

După care apare ca un gol emoțional, adică lipsa stimulului care a menținut motivația. Și atunci există un contrast emoțional. Și această trecere de la atmosfera festivă, la rutina zilnică, poate să accentueze, poate să genereze senzație de monotonie, de oboseală, de lipsă de sens, de lipsă de chef. Și persoana să simtă oarecare tristețe și nostalgie pentru perioada tocmai încheiată”, a declarat psihologul Keren Rosner pentru FANATIK.

Digi24.ro

Statul îți va vedea casa din satelit. Cum vrea Guvernul să depisteze construcțiile ilegale și să dubleze impozitele

De asemenea, Rosner explică faptul că aceste stări apar deoarece rutina s-a schimbat în perioada concediilor: de la alimentație, până la activități și programul de somn.

Digisport.ro

ADIO, SUA! Lovitură de teatru, după deciziile administrației Trump

Categoriile de persoane cele mai vulnerabile

Psihologul Keren Rosner a punctat faptul că cele mai vulnerabile persoane în fața acestui fenomen sunt cele care au avut probleme în familie. De asemenea, starea de tristețe se abate mai ușor asupra celor care au pierdut recent o persoană dragă. Și cei care, în timpul anului sunt plecați în străinătate, departe de familie, vor fi supuși unei presiuni emoționale.

„Cele mai vulnerabile sunt persoanele care trec printr-o supra-solicitare afectivă, adică persoane care trec prin conflicte familiale, care au pierdut o persoană recent sau s-au despărțit. Și dorul de acea persoană, singurătatea, singurătatea dorită, voită sau singurătatea determinată de pierderea partenerului sau de pierderea membrilor familiei. Sigur că influențează foarte mult aceste trăiri emoționale. Favorizează ca un ecou starea de deprimare, pentru că nu este o depresie, este o stare deprimantă”, a mai explicat psihologul Keren Rosner.

Astfel, întoarcerea la rutină „ poate să lase niște urme de regret, de disconfort, de supărare, de tristețe, de dor, de neîmplinire sau de neputință”.

Cum putem trece mai ușor peste aceste episoade de tristețe

Psihologul Keren Rosner a mai declarat pentru FANATIK că există metode prin care poți depăși un astfel de episod mult mai repede. Aceasta a menționat că oamenii trebuie să normalizeze această stare și trebuie să încerce să înțeleagă ce se întâmplă cu ei, de fapt. De asemenea, aceste stări vor trece gradual și destul de rapid.

„Să reintroducem treptat rutina. Nu intrăm foarte abrupt în sarcinile și în responsabilitățile cotidiene, ci o facem gradual. Ne stabilim niște obiective mici, niște lucruri plăcute pe care să le facem. Încercăm să stăm cât mai mult la lumină naturală, să avem contact social autentic cu persoanele apropiate, cu prieteni, adică nu neapărat contactul festiv pe care l-am avut în timpul sărătorilor, ci contactul de prietenie care să ne ofere confort emoțional”, a mai subliniat Rosner.

Când trebuie să cerem ajutor

Psihologul Keren Rosner a menționat faptul că acest episod de tristețe ar trebui să dureze unde la maximum două săptămâni, în funcție de persoană. Cu toate acestea, există un moment în care trebuie să tragem un semnal de alarmă și să apelăm la un specialist. Dacă starea persistă, atunci trebuie să se ia legătura cu un psiholog.

„Dar dacă simptomele nu dispar sau dacă nu se diminuează, atunci ar trebui să apelezi la un specialist. Înseamnă că ceva s-a întâmplat, ceva te-a marcat sau ceva s-a întâmplat mult mai profund. Atunci, într-adevăr, necesită intervenția specialistului”, a mai precizat psihologul.

Blue Monday, cea mai tristă zi din an

„Blue Monday” sau lunea tristă reprezintă ziua de luni din a treia săptămână din ianuarie. În 2026 va pica pe data de 19. Acest fenomen este destul de mediatizat și este descris ca fiind o zi în care tristețea și lipsa de motivație sunt sentimentele pe care oamenii le experimentează după ce au revenit la treburile cotidiene. Cât de tare ne poate influența acest fenomen mediatizat în mediul online și la TV?

„Poate să te influențeze dacă ai și tu un fond sau ai niște motive pentru care să intri în acea stare. Dar dacă tu ai un succes cu câteva zile înainte sau dacă ai realizat ceva ce ți-ai propus, ai obținut ceva, un obiectiv important pentru tine, mă îndoiesc că persoana mai vede că e afară lumina difuză sau că e obosită sau simte că este nefericită. Depinde de contextul de viață, de ce se întâmplă, de evenimente”, a mai explicat Keren Rosner.

Cum pot gestiona mai ușor aceste emoții cei care revin la birou

Pentru cei care se întorc la job-uri, în birouri, psihologul Rosner recomandă ca munca să se înceapă treptat. Este importantă socializarea cu ceilalți colegi, în așa fel încât să nu se simtă ca o ruptură bruscă de familie.

„Socializarea la locul de muncă este foarte indicată în perioada asta pentru că îți dă o senzație, o stare de bine. Atunci când mai povestești ce ai făcut de sărbători, când schimbi niște impresii cu colegii, când te vezi cu ei, poate mai mănânci o prăjitură sau ceva. Adică și relațiile intercolegiale sunt importante în perioada asta, pentru că îți dau o senzație că n-ai ieșit din familie și ești la serviciu unde relațiile sunt rigide și ai doar relații cu șefii. Nu e o familie ca acasă, dar este un grup în care trăiești zi de zi”, a mai explicat Rosner pentru FANATIK.