De la starea de urgență la starea de alertă. Cine ia deciziile și la ce să ne așteptăm după 15 mai

SPECIAL FANATIK
Cristian Ghindă    Iulian Pavel    Narcis Roșioru   
în HotNews
04/05/2020, 14:04
De la starea de urgență la starea de alertă. Cine ia deciziile și la ce să ne așteptăm după 15 mai SPECIAL FANATIK
Starea de alertă se prelungește. Hotărârea a fost adoptată de Guvern. Document. Sursa foto: Hepta.ro

România va trece, de la 15 mai, de la starea de urgență la starea de alertă. FANATIK vă explică ce presupune mai exact această etapă, cine va decide noi măsuri de distanțare socială și ce se întâmplă cu ordonanțele militare.

Când vom trece la starea de alertă

Starea de alertă va fi instituită, începând cu 15 mai, pe teritoriul României, în funcție de evoluția epidemiei de coronavirus din țara noastră. FANATIK vă prezintă în continuare o analiză clară, pe înțelesul tuturor, despre ce presupune această nouă etapă.

Autoritățile române au anunţat că după 15 mai nu va mai fi prelungită starea de urgență în România. Dacă acest lucru se va întâmpla, nu înseamnă că vom scăpa de tot de măsurile impuse până acum ca urmare a epidemiei de coronavirus din țara noastră.

Astfel, vom intra într-o nouă etapă și anume starea de alertă, ce se declară pe baza Ordonanţei de Urgenţă nr. 21/2004, ce presupune punerea în aplicare a unor planuri de acţiuni şi măsuri de prevenire, avertizare a populaţiei, limitare şi înlăturare a consecinţelor situaţiei de urgentă.

Cu alte cuvinte, autoritățile vor putea decide în continuare diverse măsuri pentru restrângerea unor drepturi sau libertăţi fundamentale referitoare, după caz, la libera circulaţie, inviolabilitatea domiciliului, interzicerea muncii forţate, dreptul de proprietate privată ori la protecţia socială a muncii, cu respectarea prevederilor art. 53 din Constituţia României.

De la ordonanțe militare, la ordonanțe de urgență

“Exerciţiul unor drepturi sau al unor libertăţi poate fi restrâns numai prin lege şi numai dacă se impune, după caz, pentru: apărarea securităţii naţionale, a ordinii, a sănătăţii ori a moralei publice, a drepturilor şi a libertăţilor cetăţenilor; desfăşurarea instrucţiei penale; prevenirea consecinţelor unei calamităţi naturale, ale unui dezastru ori ale unui sinistru deosebit de grav”, se arată în alin.1 din art. 53.

Așadar, autoritățile se pot folosi de acest articol din Constituție, invocând apărarea sănătății, pentru a dispune în continuare diverse măsuri de izolare sau distanțare socială.

Chiar dacă, în starea de alertă, nu se mai dau ordonanțe militare, Guvernul poate emite ordonanțe de urgență care să reglementee anumite restricții.

„În starea de alertă nu se pot da ordonanţe militare. Se pot da doar ordine, care nu au aceeaşi putere. De asemenea, în starea de alertă nu se pot stabili amenzi”, a declarat Augustin Zegrean, potrivit Adevărul.

Fostul președinte al CCR a mai spus că ordonanţele militare, care sunt în acest moment în vigoare, expiră odată cu starea de urgenţă, însă guvernanții pot reglementa măsurile dispuse prin acestea cu ajutorul unor legi sau ordonanțe de urgență.

„Dacă vor să menţină amenzile, vor trebui să dea o lege”, a mai precizat Augustin Zegrean.

Cine ia deciziile în starea de alertă

Odată cu încheierea stării de urgență, deciziile din starea de alertă aparțin Comitetului pentru situații de urgență care, potrivit Hotărârii Nr. 1491 din 9 septembrie 2004 pentru aprobarea Regulamentului-cadru privind structura organizatorică, este format din:

– Președintele comitetului pentru situații de urgență este ministrul, conducătorul instituției publice centrale, prefectul sau primarul, după caz.

–  Vicepreședintele comitetului pentru situații de urgență este, de regulă, un secretar de stat, un adjunct al conducătorului instituției publice centrale, președintele consiliului județean, primarul general sau un viceprimar, după caz.

– Membrii comitetului pentru situații de urgență sunt, în comitetul ministerial: persoane cu funcții de conducere din aparatul propriu și din unele instituții și unități aflate în subordinea ministerului sau instituției publice centrale ori sub autoritatea acestora;

Starea de alertă poate fi declarată și la nivel de localitate, acolo unde decizia o ia primarul, cu aprobarea prefectului. Măsura poate fi dispusă și pentru un județ întreg, decizie care, în această situație, aparține prefectului, cu aprobare de la ministrul Administraţiei şi Internelor.

Așadar, președintele țării iese din schema decizională în ceea de privește decretarea stării de alertă, rolul principal în această etapă aparținându-i premierului Orban.

„Nu mai este preşedintele coordonatorul principal, ci este premierul. Vicepreşedintele Centrului de coordonare este ministrul de Interne, iar premierul este primul om în stat.

Toate deciziile luate la nivelul ăsta pot fi contestate în instanţă fără probleme, pe când pe starea de urgenţă puteai să le conteşti doar pe motive de abuz de putere, atâta tot. Dar acum vor putea fi contestate în instanţă pe orice (n.r. – formă, claritate)”, a explicat avocatul Adrian Cuculis, pentru Adevărul.

Dacă autoritățile vor decide instituirea stării de alertă de la 15 mai, ordonanțele militare vor înceta să mai aibă efect, întrucât acestea sunt valabile doar pe durata stării de urgență.

Ce se întâmplă cu amenzile

Acest lucru nu înseamnă neapărat că măsurile nu se mai pot aplica, întrucât acestea pot fi transpuse în ordonanțe de urgență, aprobate de guvern, lucru care, cel mai probabil, se va și întâmpla, mai ales în cazul sancțiunilor contravenționale.

„Nu văd niciun impediment în eventuala menţinere de către autorităţi, prin diverse tehnici legislative a unor sancţiuni contravenţionale care operează acum, şi nici eventuala apariţie a unor alte sancţiuni contravenţionale”, a explicat avocatul Adrian Briscan, pentru Adevărul.

În măsura în care contravențiile nu vor fi stabilite prin legi sau ordonanțe de urgență, acestea pot fi stabilite și de administrațiile locale, întrucât, după cum spuneam mai sus, primarii sau prefecții pot decreta, la nevoie, starea de alertă.

Drept urmare, după 15 mai vom vedea localități sau zone din România care vor aplica măsuri mai stricte de izolare sau distanțare socială, mai ales în regiunile unde există focare de coronavirus, în timp ce alte zone ar putea avea măsuri mai blânde din partea autorităților.

În plus, românii ar putea fi amendați în continuare dacă nu vor respecta măsurile impuse, după caz, pe teritoriul României, asta pentru că Executivul va avea ocazia de a transpune în ordonanțe de urgență sancțiunile aprobate până acum prin ordonanțele militare.

Cât despre relaxarea măsurilor de la 15 mai, autoritățile au transmis în mai multe rânduri că totul va depinde de evoluția epidemiei de coronavirus din țara noastră.

Închide ×