După tensiunile violente de săptămâna trecută dintre Serbia și Kosovo, prim-ministrul kosovar Albin Kurti solicită o prezență mai puternică a trupelor de protecție ale NATO.
„O creștere substanțială a numărului de soldați și echipamente militare NATO în țara noastră ar îmbunătăți securitatea și pacea în Kosovo și în întreaga regiune a Balcanilor de Vest”, a declarat Kurti pentru publicația germană WELT.
În prezent, Kosovo își mărește cheltuielile pentru apărare și numărul soldaților și rezerviștilor, a mai explicat șeful guvernului. „Creșterea numărului de soldați în forța de menținere a păcii KFOR, furnizată de NATO, ar sprijini eforturile noastre de apărare.”
În prezent, aproximativ 3.800 de soldați KFOR sunt dislocați în Kosovo, dintre care aproximativ 70 sunt germani. Conform rezoluției Bundestag-ului, până la 400 de militari germani ar putea fi trimise în fosta provincie sârbă din sudul țării.
„Soldații germani sunt cu siguranță bineveniți în Kosovo”, a spus Kurti. Forțele armate germane sunt prezente în Kosovo de 23 de ani, timp în care nu au existat niciodată probleme între ea și populația civilă locală.
Între timp, fosta tabără germană Kfor din Prizren a devenit un parc de inovare cu numeroase companii de succes.
În conflictul dintre Serbia și Kosovo, o țară cu 1,8 milioane de locuitori și o populație majoritar albaneză, situația de securitate a atins miercurea trecută un punct culminant.
Ca răspuns la ridicarea a numeroase baricade rutiere pe partea sârbă în nordul Kosovo, guvernul de la Pristina a închis temporar cel mai important punct de trecere a frontierei.
Forțele de securitate kosovare și soldații Kfor au fost atacați de mai multe ori, uneori cu arme de foc. După ce UE și SUA au cerut o detensionare a situației, șeful statului sârb, Aleksandar Vucic, a impus joi demontarea baricadelor de pe șosele, iar situația s-a liniștit.
Cu toate acestea, experții consideră că tensiunile sunt departe de a se fi încheiat.
„16 baricade în patru municipalități din nordul Kosovo și bărbați purtând măști pe față și însemne ale forței de mercenari ‘Wagner’ și ale ‘Lupilor de noapte’ (club de motocicliști ruși, n.r.) pe uniformele lor întunecate, în timp ce fluturau steaguri pe care scria ‘Rugați-vă lui Dumnezeu și țineți-vă bine de Rusia’, arată la fel de clar nevoia de trupe suplimentare ale NATO ca și acumularea de trupe și artilerie sârbești de-a lungul graniței kosovare și declarațiile amenințătoare constante din partea sârbă și rusă”, a mai declarat Kurti.
În nordul Kosovo locuiesc aproximativ 50.000 dintre cei 120.000 de membri ai minorității sârbe din Kosovo. Aceștia refuză de ani de zile să recunoască guvernul de la Pristina.
Nici Serbia nu recunoaște independența regiunii și numește Kosovo o provincie autonomă a Serbiei. Conflictul mocnește de mai bine de 20 de ani. În 2008, Kosovo s-a declarat independent cu sprijinul Occidentului.