De unde vin banii mullahilor. Cum își finanțează regimul de la Teheran supraviețuirea în ciuda sancțiunilor internaționale

La 18 zile de la declanşarea protestelor din Iran, mullahii din conducerea republicii islamice au primele clipe de uşurare. Manifestaţiile de stradă au scăzut în intensitate şi chiar dacă acest lucru a fost cauzat de represiuni brutale, tonul moderat adoptat de Donald Trump în ultimul interviu le permite să spere că americanii nu vor încerca prea curând răsturnarea actualului regim. Președintele american a declarat că a fost asigurat de „surse extrem de calificate din cealaltă parte” că uciderea protestatarilor și execuțiile planificate în Iran au fost oprite, iar când a fost întrebat despre posibile acțiuni militare americane a rămas rezervat, spunând că va monitoriza evoluțiile ulterioare.

Iranul este supus din 2018 sancţiunilor internaţionale

Protestele iniţiale au fost declanşate de comercianţii din bazarul din Teheran care se ocupă de comerţul de telefoane mobile, bunuri extrem de sensibile la fluctuațiile cursului de schimb. Anterior, rialul iranian se depreciase brusc, cu impact direct asupra afacerilor acestor comercianți: își vindeau mărfurile, dar banii pe care îi primeau se depreciau rapid, rezultând pierderi directe. Prin urmare, acești comercianți au ieșit inițial în stradă sau și-au închis piețele în semn de protest, lor alăturându-li-se rapid zeci de mii de oameni.

Situaţia economică dezastruoasă a Iranului poate fi privită ca un paradox, în condiţiile în care ţara deţine rezerve uriaşe de petrol şi gaze naturale. Cu toate acestea, consecințele anilor de proastă gestionare economică au acum un impact grav asupra economiei, inflația depășind 40%.

În ultimele decenii, Iranul a fost supus sancțiunilor internaţionale, acestea fiind ridicate temporar după semnarea acordului nuclear din 2015. Când SUA s-au retras din acord, în 2018, în timpul primului mandat al lui Donald Trump, Casa Albă a impus noi sancțiuni regimului de la Teheran. De atunci, comerțul cu petrol iranian a fost restricționat, iar sancțiunile financiare și excluderea multor bănci iraniene din sistemul internațional SWIFT (Society for Worldwide Interbank Financial Telecommunication) au îngreunat schimburile de plată cu alte țări. În plus, amenințarea Washingtonului că va creşte cu încă 25% tarifele vamale asupra tuturor partenerilor comerciali ai Iranului, ar îngreuna și mai mult importurile și exporturile.

Digi24.ro

Medic român stabilit în Franţa, despre obligarea doctorilor să profeseze în ţară: „Atunci să se facă la fel și cu alte profesii”

Peste 80% din petrolul pe care Iranul l-a exportat anul trecut a ajuns în China

În ciuda presiunii internaționale crescânde, Iranul a găsit totuşi modalități să-şi deruleze afacerile, iar Frankfurter Allgemeine Zeitung a făcut o investigaţie pentru a afla care sunt sursele de bani ale mullahilor, care susţin regimul de la Teheran, şi care sunt ţările care finanţează actualul regim. Astfel, petrolul rămâne cel mai important produs de export pentru Iran, iar cel mai important partener comercial al său este China. Agenția Internațională pentru Energie estimează că Iranul a exportat un milion de barili de petrol pe zi către China în 2023. Datele arată că în 2025 peste 80% din exporturile de petrol iranian erau destinate Chinei.

Digisport.ro

Criminalul s-a predat! "Șocant": ce a spus în fața anchetatorilor, după ce și-a omorât fratele în stradă

Pentru a eluda sancțiunile, partenerii comerciali folosesc o structură opacă de companii-fantomă și entități de tip „cutie poștală”, adesea cu sediul în Hong Kong, potrivit unui raport al unei comisii americane care monitorizează relațiile economice și de securitate cu China. Pentru a plăti pentru petrol, cumpărătorii chinezi transferă banii către „Banca Chuxin”, care la rândul ei finanțează proiecte de infrastructură chinezești în Iran. Se estimează că 8,4 miliarde de dolari au fost transferați din China în Iran în acest fel numai în 2024. De altfel, existența acestui mecanism a fost criticată de manifestanți și de comunitatea internațională în timpul recentelor proteste, deoarece subvenționează regimul iranian în timp ce populația suferă de pe urma prăbușirii monedei naționale.

Germania, ţara din UE care e cel mai mare partener comercial al Iranului

Iranul menține, de asemenea, relații comerciale strânse cu India, Turcia, Irak și Emiratele Arabe Unite. Conform relatărilor din presa indiană, India și Iranul au tranzacționat bunuri în valoare de 1,68 miliarde de dolari între 2024 și 2025. India exportă în principal orez, zahăr, ceai și produse farmaceutice către Iran și importă, printre altele, fructe uscate și produse chimice.

În ciuda sancțiunilor oficiale, Europa continuă să joace un rol de partener comercial pentru economia iraniană. Deși comerțul a scăzut brusc după reintroducerea sancţiunilor în 2018, sunt tranzacţionate în continuare produse alimentare și utilaje. În cadrul UE, Germania este cel mai mare partener comercial al Teheranului. Între ianuarie și noiembrie 2024, companiile germane au livrat Iranului mărfuri în valoare de aproximativ 1,2 miliarde de euro. În 2025, din cauza sancțiunilor impuse de UE și SUA, această cifră a scăzut la aproximativ 870 de milioane de euro, Germania furnizând în principal tehnologie medicală, cum ar fi aparate RMN, produse farmaceutice și alimente.

Finanţarea regimului de la Teheran prin tranzacţii cripto

Acestor surse de bani li se adaugă şi transferurile indirecte care finanţează regimul mullahilor, iar Autoritatea Federală de Supraveghere Financiară din Germania a avertizat recent împotriva eludării sancţiunilor prin intermediul caselor de schimb valutar sau al unor companii terțe, lucru care poate ridica suspiciuni de spălare de bani sau chiar finanțare a terorismului. „Eludarea are loc în principal prin intermediul unor țări terțe, cum ar fi China (inclusiv Hong Kong), India, Turcia sau Emiratele Arabe Unite”, spune Ulrich Göres, avocat și expert în combaterea criminalității financiare. În practică, sistemul funcționează astfel: clienții iranieni transferă bani către un intermediar dintr-o țară terță, care apoi îi transferă destinatarului final.

„Și criptomonedele ar putea fi, de asemenea, o alternativă pentru eludare. Acest lucru este foarte dificil de urmărit, mai ales dacă sunt folosite criptomonede cu valori mai mici”, mai spune Göres. Iar piaţa cripto este uriaşă, pe lângă liderii Bitcoin și Ethereum, existând peste 10.000 de criptomonede mici și foarte mici care pot fi tranzacționate.

Concluzia analizei din Frankferter Allgemeine Zeitung este că, „indiferent dacă sunt sau nu sancţiuni în vigoare, este probabil imposibil să se elimine complet regimul de la Teheran din comerțul global”.