Cum a fost debutul lui Gică Hagi la națională: „Parcă joacă de-o viață în 11-le tricolor”

Ianis Hagi a fost convocat în premieră la echipa națională de seniori de către Cosmin Contra și are șanse mari să debuteze pentru tricolori în dubla cu Lituania și Muntenegru, din Liga Națiunilor. Debutul juniorului s-ar putea produce la 35 de ani de la prima reprezentație a tatălui său, Gică Hagi, pentru naționala României.

Gică Hagi a debutat pentru România la vârsta de 18 ani, pe 10 august 1983, într-un amical jucat în Norvegia, în perioada în care selecționer era Mircea Lucescu. „Regele” a fost atunci coleg cu jucători precum Gică Hagi, Mircea Rednic, Mișa Klein, Silviu Lung sau Gino Iorgulescu. Hagi a fost integralist în acea partidă și a jucat mijlocaș stânga. În momentul amicalului cu scandinavii, Gică Hagi era legitimat la Sportul Studențesc. Caseta tehnică a meciului Norvegia-România arată în felul următor:

Norvegia – România 0-0
Stadion „Ullevaal” – Oslo; teren bun, timp frumos
Spectatori: 15.000
Şuturi: 7-12 (pe poartă: 3-6); cornere: 8-5

Norvegia: Thorstvedt (46 T. Jakobsen) – Soler (29 Erlandsen), Kojedal, HAREIDE (55 Repvik), Grondalen – Fjolberg, GISKE, P. JAKOBSEN, Davidsen – Dokken, Torensen (16 Kallshangen)
România: Lung – Rednic, lorgulescu, ŞTEFĂNESCU, Vâetuş – Movilă, Boloni, KLEIN, HAGI – GABOR (84 lovan), Coraş (89 Bărbulescu)

Arbitru: Ulf Eriksson (Suedia)
Cartonaşe galbene: Ştefănescu, Gabor
Cartonaş roşu: Ştefănescu (min. 83)

Presa vremii a elogiat debutul lui Gică Hagi la națională

Partida a început la ora 20:00, iar meciul nu a fost transmis decât la radio. Astfel, cu privire la debutul lui Gică Hagi la națională ne rămân doar mărturiile presei române din ziua ce a urmat meciului cu Norvegia. Acestea au fost culese de jurnalistul Grigore Cartianu, în cartea sa din 2014, numită simplu „Hagi”, în care a scris biografia „Regelui”:

„A doua zi, într-un subtitlu de pe prima pagină, „Sportul” anunţa: „Debut promiţător al mezinului Hagi”. Iar textul venea să confirme de ce tânărul jucător s-a numărat printre cei patru remarcaţi ai formaţiei noastre. „în minutul 11, Hagi iniţiază un reuşit contraatac, finalizat de Gabor cu un şut-bombă, dar portarul Thorstvedt intervine şi acordă corner. (…) în minutul 30, o acţiune personală a lui Hagi se încheie cu un şut prin surprindere, rămas fără rezultat. (…) Din nou echipa României se află aproape de deschiderea scorului, în minutul 61: Hagi pătrunde, centrează în urmă şi Gabor reia din plonjon, cu capul, în bară.” Era a doua bară a lui Romulus Gabor,„Gheata de Aur”a Mondialului de juniori din 1981, după cea din minutul 27, când a trimis în transversală după ce driblase şi portarul”

Ianis Hagi, debut la 35 de ani după prima selecție a tatălui

Într-o carieră de 17 ani la echipa națională, Hagi avea să adune 125 de selecții și 35 de goluri în tricolor. „Regele” a participat alături de naționala României la trei campionate mondiale: 1990, 1994, 1998 și trei competiții europene: 1984, 1996, 2000. El este al doilea cel mai selecționat român din istoria naționalei, dar și golgeterul echipei, la egalitate cu Adi Mutu.

Digisport.ro

Cum l-a numit Anamaria Prodan pe Ronald Gavril: impresara nu s-a ferit să spună cum îl strigă pe boxer

La 17 ani de la ultima selecție a lui Gică Hagi și la 35 de ani după debutul „Regelui”, fiul său Ianis Hagi are șansa să joace primul meci la naționala României, în mandatul lui Cosmin Contra. Ianis este unul dintre liderii generației U21 care a reușit o calificare istorică la turneul european de sezonul viitor. El a fost promovat chiar de către tatăl său în fotbalul mare, debutând la Viitorul în sezonul 2014/2015, într-un meci cu FC Botoșani, la numai 16 ani.

„Mă bucur nespus că Gabor și Hagi au evoluat foarte bine într-o partidă în care Norvegia, cu o forță deosebită de joc, a dorit să obțină prima sa victorie în fața României” (Mircea Lucescu, selecționerul naționalei României la debutul lui Gică Hagi, pe 11 august 1983)

„Se cuvine să reținem, mai ales, debutul spectaculos al lui Hagi în echipa națională. El a conlucrat cu Gabor atât de bine, de parcă juca de-o viață în 11-le tricolor. Acesta este principalul câștig al meciului cu Norvegia” („Sportul”, 12 august 1983)