Decesele provocate de trăsnet, cele mai multe din întreaga Europă. Care este cea mai afectată zonă din România

Circa 20 de români își pierd viața în fiecare an din cauza furtunilor însoțite de descărcări electrice între nori și sol, iar numărul lor ar fi fost și mai mare fără extinderea rețelei de servicii de urgență din țara noastră.

Potrivit lui Bogdan Antonescu, specialist în fenomente meteo extreme, numărul victimelor ar putea fi redus și mai mult printr-o campanie de informare a populației în ce privește pericolul trăsnetelor, transmite Digi24.

România are încă cea mai mare rată a deceselor provocate de trăsnete din Europa, iar unul dintre motive este și ponderea mai mare a populației rurale, inevitabil mai expusă la acest tip de fenomene.

Bărbații tineri, mai vulnerabili la trăsnete

„Noi am studiat o bază de date a mortalității produse de trăsnete. Între 1999 și 2015 am avut cam 40 de victime pe an. Numărul acesta a scăzut, și în prezent cred că sunt undeva la 20 de persoane care mor în fiecare an din cauza trăsnetelor (…) E cea mai mare mortalitate cauzată de trăsnete. Când am făcut studiul nu am realizat acest lucru, dar apoi, comparând cu alte țări din Europa, am realizat că avem practic cea mai mare mortalitate”, a declarat Bogdan Antonescu.

Digi24.ro

Niște români s-au instalat confortabil în casa unei spaniole plecate la copii, în Canada, și nu mai vor să plece

Potrivit acestuia, cea mai mare rată a mortalității (>2,6 decese per milion de locuitori pe an) se înregistrează în regiunea de sud-vest a României, o regiune în care furtunile sunt mai frecvente (>2 trăsnete pe kilometru pătrat pe an) și în care peste 40% din populație trăiește în zone rurale, aproape 80% din decese survenind în aceste zone.

Victimele sunt în majoritate de 80% bărbați, iar grupul de vârstă cel mai vulnerabil este cel al bărbaților între 10 și 39 de ani. Acest lucru este cauzat de faptul că bărbații tineri sunt mai predispuși să-și asume riscuri în timpul furtunilor cu trăsnete.

„Numărul anual al deceselor cauzate de trăsnete a scăzut de la 65 decese pe an între 1999 și 2003 la 23 decese între 2011 și 2015. O posibilă explicație pentru această scădere a numărului deceselor în ultimi ani este legată de dezvoltarea serviciilor de urgență (e.g., Serviciul Mobil de Urgență, Reanimare și Descarcerare – SMURD oficial operațional din 1996, Inspectoratul General pentru Situații de Urgență – IGSU înființat în 2004) care au împiedicat ca unele dintre accidentele produse de trăsnete să ducă la decese”, a precizat Antonescu.

Potrivit datelor invocate de acesta, moartea survenită în urma trăsnetelor este a doua cauză de deces provocat de fenomente naturale, după inundații. El a arătat că Statele Unite au reușit să reducă numărul acestui gen de decese, printr-o campanie de informare privind riscurile care se desfășoară anual în luna aprilie, la începutul fiecărui  sezon de furtuni.

Digisport.ro

Arpad Paszkany s-a afișat cu noua iubită, cu 24 de ani mai tânără, iar acum s-a aflat totul: femeia a rupt tăcerea

Cum pot fi evitate trăsnetele

Pentru evitarea trăsnetelor se recomandă ca în timpul furtunii persoanele să nu se stea în câmp deschis. Foarte riscantă este adăpostirea sub copaci, mai ales dacă sunt izolați. O altă recomandare este ca, în cazul persoanelor aflate într-un grup, fiecare să se adăpostească separat astfel încât să fie evitată situați în care unul este lovit de trăsnet, iar acesta să-i afecteze  și pe cei din jur din cauza încărcăturii electrice mari.

„Cele mai periculoase sunt descărcările electrice între nori și suprafața pământului. Sunt de două feluri – trăsnete pozitive și trăsnete negative. Cele pozitive au o energie mai mare transportată de la nori către pământ. De aceea, ele nu numai că produc victime, dar pot să inițieze și incendii de pădure. Sunt destul de rare. O furtună are cam 10% astfel de descărcări electrice. Marea majoritate sunt trăsnete negative și se produc în orice furtună”, a precizat specialistul.

Bogdan Antonescu a adăugat că nu există încă o explicație certă asupra cauzelor trăsnetelor, existând mai  multe teorii. Cea mai răspândită este cea care explică acest fenomen meteo prin interacțiunile din interiorul norului dintre cristalele de gheață de dimensiuni diferite.

„Grindina fiind mai grea, se ciocnește mai des cu cristalele mai mici de gheață. Grindina grea cade la baza furtunii, iar cristalele mici urcă la vârful norului. Interacțiunile dintre cristalele mari și cristalele mici de gheață le încarcă cu sarcini diferite. Și atunci, cristalele mici urcă sus în furtună și au sarcină pozitivă, iar cristalele mai mari care ajung la baza furtunii, cum ar fi grindina, se încarcă cu sarcină negativă. În general, trăsnetele se produc din zona joasă, cea cu sarcini negative”, spus Antonescu.