Decizie istorică în justiție. Fostul ministru maghiar Daniel Banffy rămâne vinovat pentru instigare la crime împotriva românilor, la 70 de ani de la condamnare

Fostul proprietar al castelelor Banffy din Ciuguzel și Toplița a pierdut șansa de a fi reabilitat la exact 70 de ani după ce regimul comunist l-a condamnat pentru  crime de război. Fiul grofului Daniel Banffy, Miklos, a pierdut definitiv procesul prin care solicita revizuirea sentinței din 1952 prin care tatăl său, fost ministru maghiar al Agriculturii în timpul celui de-al doilea război mondial, a fost condamnat pentru instigare la crime împotriva umanității.

Groful Daniel Naffy, acuzat că a instigat armatele horthyste împotriva populației românești din Transilvania, în 1940

În decembrie 1952, Tribunalul Capitalei Republicii Populare Române, Colegiul I Penal, îl condamna pe Banffy, fiul unui fost premier al Ungariei, la 8 ani de muncă forțată și confiscarea totală a proprietății pe care acesta o deținea.

”În esență, petentul a arătat că numitul Banffy Daniel a fost acuzat de faptul că, împreună cu inginerul Páter Ernest și soția sa Páter Ida, la începutul lunii septembrie 1940 i-au primit pe soldații maghiari sosiți odată cu schimbarea imperiului în centrul așezării iar Banffy Daniel și Páter Ernest ar fi spus soldaților și localnicilor adunați că românii i-au umilit pe unguri, că au exploatat această provincie timp de douăzeci de ani de stăpânire românească, dar acum a venit vremea răzbunării – adică au provocat populația maghiară împotriva românilor.

De asemenea, susține petentul că în rechizitoriul se arată că inculpata Páter Ida a plâns și i-a sărutat pe ofițerii maghiari, că Páter Ernest era acuzat că a ținut un discurs asemănător mulțimii adunate în curtea uzinei Bangra când a intrat armata maghiară spunând: „am suferit destul timp de 22 de ani și a venit vremea răzbunării.

Digi24.ro

O femeie de 60 de ani, cu un aspect uluitor de tânăr, a câștigat un concurs de frumusețe și s-a calificat pentru Miss Argentina

Ungurii revoltați din cauza acestor discursuri și-au unit forțele, iar împreună cu soldații maghiari ”au început să aresteze și să abuzeze români în acea zi”, se arată în dosarul de la Curtea de Apel București.

Fiul fostului ministru spune că verdictul a fost politic

Miklos Ladomer Banffy, fiul ministrului maghiar al Agriculturii (1940-1944), susține procesul prin care tatăl său a fost condamnat a fost redeschis ilegal de regimul comunist, acesta fiind deja achitat definitiv, pentru aceleași acuzații încă din 1946.

Mai mult, spune acesta, condamnarea a fost făcută în lipsa inculpatului, acesta nefiind citat în Ungaria, unde avea domiciliul încă din 1940. De asemenea, aceasta s-a produs ca urmare a unor informații confuze furnizate de martori, care nici măcar nu au fost capabili să-i pronunțe corect numele baronului și că aceștia cunoșteau ”puțin sau deloc” limba maghiară, în care groful Banffy ar fi rostit discursul incriminat.

Nouă localnici, supraviețuitori ai ”măcelului” au povestit cum au fost bătuți și umiliți de soldații horthyști în Lunca Bradului. Unul dintre ei, Vasile Cif, a mărturisit că a fost luat pe sus de soldați și dus pe un câmp, unde maghiarii îl așteptau cu lopeți, funii și găleți. El a fost dezbrăcat și bătut, însă a reușit să fugă și să se piardă în întuneric, fiind convins că va fi spânzurat. Cif a declarat că ungurii au tras mai multe focuri de armă după el, însă au ratat ținta.

Digisport.ro

FOTO "Arată dezgustător". S-a umplut de mușchi după retragere, dar un fost coleg l-a pus la punct: "N-aș face la fel"

Curtea de Apel București a respins în 2022 cererea de revizuire a sentinței din 1952

La sfârșitul lunii iulie, Curtea de Apel București a respins cererea urmașului familiei Banffy, decizia fiind definitivă.

”Așadar, revizuentul Banffy Mikos Ladomer a promovat o cale de atac inadmisibilă, întrucât inadmisibilitatea reprezintă o sancţiune procedurală care intervine atunci când părţile implicate în proces efectuează un act pe care legea nu îl prevede sau îl exclude, precum şi în situaţia când se încearcă exercitarea unui drept epuizat pe o altă cale procesuală, ori chiar printr-un act neprocesual.

Recunoaşterea unei căi de atac în alte condiţii decât cele prevăzute de legea procesual penală ar constitui o încălcare a principiului legalităţii, ceea ce nu este admisibil în ordinea de drept. Motivele de nelegalitate ale deciziei de condamnare, respectiv nelegala citare a inculpatului, necomunicarea hotărârii de condamnare pot fi valorificate eventual pe calea unei contestaţii în anulare, întemeiată pe dispoziţiile art. 426 C.pr.pen.

Caracterul politic al condamnării poate fi suspus controlului instanţei de judecată în temeiul legii nr. 221/2009”, se arată în motivarea instanței.

Moștenitorii familiei Banffy luptă pentru restituirea a zeci de mii de hectare de teren în Transilvania

În afară de caracterul istoric al procesului, o anulare a hotărârii din 1952 ar fi cântărit mult și prin prisma încercării urmașilor familiei Banffy de a recupera averea familiei. Aceștia revendică sute de hectare de teren în județele Mureș și Alba, precum și 35.000 de hectare de pădure în Munții Căliman.

O parte din proprietățile imobiliare au fost deja retrocedate. În cazul castelului Banffy de la Ciuguzel, primăria Lespedea Nouă încearcă să anuleze actul de proprietate emis în 2004 pe numele fiului baronului maghiar. Ei invocă faptul că Daniel Banffy nu și-a pierdut averea prin naționalizare ci printr-o decizie penală, valabilă și în ziua de astăzi.

Masacrul armatelor horthyste în Transilvania

În septembrie 1940, trupele maghiare au pătruns în Transilvania de Nord, ca urmare a Dictatului de la Viena care obliga România la cedarea unui teritoriu de aproape 44.000 km pătrați către Ungaria condusă de Miklos Horthy. 300.000 de soldați au intrat în Transilvania prin Sighetu Marmației.

La acea vreme, maghiarii și secuii reprezentau 37,1% din populația regiunii, restul fiiind români, germani, evrei și alte naționalități. Deși armatele horthyste nu au întâmpinat o opoziție importantă, la trei zile după ce s-au instalat, aceasta a declanșat un adevărat masacru împotriva populației române. În 11 zile, peste 1.000 de oameni au fost asasinați, cei mai mulți din județul Sălaj (477).

După anexare, a apărut Partidul Transilvania, care a reprezentat interesele acestei regiuni în parlamentul de la Budapesta. Daniel Banffy a făcut parte din această formațiune și a ocupat poziția de ministru până la sfârșitul războiului, când a fost înlăturat de comuniști. În 1951, el a fost deportat, împreună cu familia, în Jászapáti, acolo unde a suferit un accident care l-a lăsat paralizat. Banffy a murit în 1955, la Budapesta.