News

Deficit de peste 10 miliarde de lei la fondul de pensii. Ministrul finanțelor: „Avem o serie de măsuri care cresc volumul contribuţiilor achitate de către angajaţi”

Ministrul finanțelor a declarat sâmbătă că deficitul la fondul de pensii este de 11,9 miliarde în acest an, și 10,7 pentru anul viitor
10.12.2022 | 13:30
Deficit de peste 10 miliarde de lei la fondul de pensii Ministrul finantelor Avem o serie de masuri care cresc volumul contributiilor achitate de catre angajati
Ministrul Finantelor, Adrian Câciu. Sursa foto: Hepta
ADVERTISEMENT

Adrian Câciu a precizat că în contextul deficitului de peste 10 miliarde la fondul de pensii, au fost introduse măsuri care cresc contribuţiilor achitate de către angajaţi.

Deficit uriaș la fondul de pensii

Ministrul Finanțelor a precizat că deficitul în acest an la fondul de pensii se apropie de 12 miliarde de lei, în scădere față de cât era prognozat. Acesta a precizat că și pentru anul viitor, acest deficit este de peste 10 miliarde de lei.

ADVERTISEMENT

„Pe 2022 o să-l închidem cu un deficit la fondul de pensii de 11,9 miliarde de lei. Da, dar trebuie spus şi aici că a fost o reducere de deficit în acest an. Am plecat cu un program bugetar de 13,4 şi închidem cu 11,9, pentru că economia s-a mişcat aşa cum am şi sprijinit-o, în sensul că am avut şi locuri de muncă nou create, am avut şi o conformare voluntară pe partea de ANAF la plata contribuţiilor mai bună.

Anul viitor, deficitul la fondul de pensii este programat la 10,7 miliarde de lei. Avem o serie de măsuri care îmi cresc valoarea sau volumul contribuţiilor achitate de către angajaţi”, a precizat Adrian Câciu la emisiunea Insider Politic.

ADVERTISEMENT

Acesta a detaliat și câteva dintre măsurile menite să reducă acest deficit, menționând și majorarea salariului minim pe economie la valoarea de 3.000 de lei.

„Avem măsura cu microîntreprinderile care trebuie să aibă un angajat. Pe de altă parte, avem creşterea salariului minim. Este cea mai mare creştere de salariu minim ca sumă nominală, dacă vreţi, la 3.000 de lei şi 200 de lei neimpozabili, dar acest salt a creşterii salariului minim, pe de altă parte, presiunea asupra masei salariale este o chestiune economică care se întâmplă an de an în mod structural, va duce la un volum de contribuţii încasat de stat mai mare.

ADVERTISEMENT

Până la urmă sunt drepturile cetăţenilor, adică statul le încasează, dar reprezintă efortul cetăţenilor”, a explicat ministrul finanțelor.

De ce pensiile au fost majorate doar cu 12,5%

Ministrul Adrian Câciu a explicat și de ce pensiile au fost majorate doar cu 12,5%, sub rata inflației de 15%, susținând că abia când inflația intră pe un trend descendent se poate interveni cu bani mai mulți. Acesta a precizat că toate măsurile au fost luate sub rata inflației pentru a nu genera o spirală inflaționistă, ce ar accentua scăderea reală a puterii de cumpărare.

ADVERTISEMENT

“Poţi să faci acest lucru în momentul în care inflaţia este în scădere. Aici trebuie discutat puţin şi economic. Când inflaţia intră într-un trend structural descendent, atunci poţi să intervii cu bani mai mulţi decât inflaţia pe cerere agregată, pentru că este clar că elementele structurale care au generat inflaţia şi-au pierdut din potenţial.

Trebuie să alergi în spatele inflaţiei, aşa cum face şi Banca Naţională. Băncile centrale, dacă observaţi, nu intră în momentul acesta să crească ratele dobânzii de politică monetară peste rata inflaţiei, pentru că inflaţia este în ascensiune. Dacă inflaţia ar fi în coborâre, atunci ar putea să aibă o altă abordare. La fel şi politica fiscal-bugetară, care include sprijinul către populaţie, trebuie să fie în spatele inflaţiei pentru a nu genera o suveică, o spirală inflaţionistă”, a mai precizat ministrul de finanțe.

Acesta a subliniat că s-a încercat menţinerea deficitului la fondul de pensii în echilibru tocmai pentru a nu accelera presiunile inflaționiste.

“Ceea ce am cerut a fost să menţinem deficitul la fondul de pensii în context de echilibru, adică să fie la fel ca anul trecut, pentru că o creştere a deficitului înseamnă de fapt mai mulţi bani în consum, înseamnă de fapt o generare de inflaţie şi este o păcăleală.

Spui că dai mai mulţi bani la oameni, dar banii pierd din valoare din momentul în care i-ai dat pentru că tu generezi inflaţie. Şi aici trebuie să fie un pic de înţelegere. Structural vorbind, încă nu suntem în zona în care am oprit inflaţia”, a mai precizat Adrian Câciu.

ADVERTISEMENT