Delta Finance vine pentru români cu o viziune nouă și spectaculoasă în piața financiară. Delta Finance, în top 10 IFN-uri!

Silviu Ghering   
în Stiri mondene
01/10/2020, 13:21
Delta Finance vine pentru români cu o viziune nouă și spectaculoasă în piața financiară. Delta Finance, în top 10 IFN-uri!
Delta Finance vine pentru români cu o viziune nouă și spectaculoasă în piața financiară. Delta Finance, în top 10 IFN-uri! Sursa foro: deltafinance.ro

Investiția și riscul sunt două componente nelipsite din mediul de afaceri, însă Instituțiile Financiare Nebancare (IFN) vin în ajutorul antreprenorilor pentru a susține activitatea oricărui tip de business prin servicii de creditare și garantare.

Delta Finance IFN SA este un IFN tânăr, care s-a impus, însă, rapid în TOP 10 IFN-uri din România, prin calitatea serviciilor și rapiditatea în operare.

Pentru a înțelege mai bine importanța Instituțiilor Financiare Nebancare (IFN) în mediul de afaceri, FANATIK a stat de vorbă cu Bogdan Patriniche, un bancher român din Londra.

Delta Finance vine pentru români cu o viziune nouă și spectaculoasă în piața financiară. Delta Finance, în top 10 IFN-uri! Ce spune bancherul Bogdan Patriniche din Londra

Instituțiile Financiare Nebancare reprezintă o opțiune de garantare și creditare pentru clienți, cu condiții mult mai flexibile decât cele impuse de bănci. Pentru a înțelege mai bine conceptul, ne puteți explica cum funcționează aceste instituții?
Bogdan Patriniche (foto): IFN-urile sunt instituții financiare reglementate care oferă un anumit sub-segment de servicii specializate.

Separând activitatea de retail sau persoane fizice (B2C) de activitatea de corporate sau persoane juridice (B2B) și, respectiv, activitatea tradițională/offline de activitatea tip fintech/online (tehnologie finaciară/online), piața, respectiv oferta de servicii B2B online la nivelul UE poate să includă:

  • FX: Revolut care oferă de facto numai servicii de schimb valutar;
  • Micro-Mini Loan-uri negarantate: Funding Circle;
  • Peer to Peer Lending și Peer to Peer Mortgages: Mintos;
  • Scrisori de garanție bancară: Delta Finance IFN SA;
  • Non–Recourse Factoring: Invoice Cash.

Specializarea aduce după sine, ca elemente de diferențiere, flexibilitatea, reactivitatea mai mare, o gestiune a riscului diferită și costuri care să reflecte oferta sus-menționată.

Aceste instituții funcționează în cadrul reglementar în care au fost licențiate, auditate, fiscalizate, toate neavând dreptul de a lua depozite, adică se finanțează exclusiv în piața „wholesale” (angro) de lichiditate.

Neavând acces la depozite, adică acces la finanțare ieftină, face ca mecanismele corective ale pieții să fie mult mai puternic resimțite de aceste instituții decât instituțiile financiare tradiționale, adică băncile universale, care iau depozite.

Care sunt motivele pentru care a apărut necesitatea înființării IFN-urilor?
Bogdan Patriniche:
O combinație de factori, unii ca reacție pozitivă la evoluția pieții, alții ca reacție de protecție la reglementare. În prima categorie aș menționa:

  • cererea de servicii financiare s-a diversificat și s-a segmentat față de o ofertă bancară care a rămas tradițională, determinată în principal de cantitatea de colateral și nu de calitatea planului de afaceri;
  • piața de reglementare și concurență s-a sincronizat la intrarea României în UE si a devenit mai receptivă la încurajarea, stimularea și protejarea concurenței ca factor de stimulare a inovației în domeniul serviciilor financiare;
  • finanțarea „wholesale” (angro) și dezintermedierea bancară s-au deplasat geografic de la vest la est și de la nord la sud, iar IFN-urile au avut marginal mai mult acces la „private equity funds” (capital privat), „venture capital” (capital de risc) sau piața de capital.

În a doua categorie aș menționa faptul că băncile și-au creat IFN-uri în anii 2000–2005, ca o reacție la politica BNR de rezerve minime obligatorii și nu ca centre de profit și servicii specializate.

Acest lucru a făcut ca, o dată, politica BNR în domeniul rezervelor minime obligatorii să dispară, apoi să se reducă drastic și interesul băncilor de dezvoltare a acestor IFN-uri.

Altfel spus, IFN-urile au apărut ca o extensie a băncilor și nu în competiție, respectiv în opoziție cu acestea. Asta face ca multe IFN-uri să fie percepute ca o extensie a activităților bancare.

Bancherul Bogdan Patriniche: „Oferta specifica a unui IFN poate fi mai flexibilă, mai reactivă și mai concentrată pe un anumit produs”

Care sunt diferențele semnificative dintre o instituție bancară și o instituție nebancară?
Bogdan Patriniche: Diferențele depind de la țară la țară, regim de reglementare și audit, dar în câteva cuvinte, diferențele sunt următoarele:

  • Finanțarea: banca acceptă depozite de la persoane fizice și persoane juridice, în timp ce IFN-ul nu. IFN-urile se finanțează exclusiv wholesale (angro), băncile nu.
  • Oferta de servicii: oferta de servicii a unei bănci este de multe ori mai bogată decât oferta de servicii a unui IFN. Serviciile unei bănci pot acoperi mai multe jurisdicții, un IFN aproape niciodată.

Oferta specifica a unui IFN poate fi mai flexibilă, mai reactivă și mai concentrată pe un anumit produs… Restul este mai mult sau mai puțin la fel.

Alături de flexibilitate și rapiditate în acordarea creditelor, ce alte avantaje conving clienții să apeleze la serviciile unui IFN, în defavoarea băncilor?
Bogdan Patriniche: Pricing-ul (prețul) și calitatea de execuție a serviciului trebuie să rămână extrem de competitive alături de flexibilitate și rapiditate.

Aceste elemente sunt intrinseci unui serviciu financiar de calitate. Delta Finance IFN, după părerea mea, este în primele 10 IFN-uri specializate în emiterea de garanții, fie online, fie tradițional.

Criterii de încredere pentru IFN-uri: servicii de calitate, execuție promptă, preț competitiv și fiabilitate

Ce criterii trebuie să respecte Instituțiile Financiare Nebancare pentru a câștiga încrederea clienților și a rezista în fața concurenței băncilor o perioadă cât mai îndelungată?
Bogdan Patriniche:
Servicii de calitate, execuție promptă, pricing (preț) competitiv și fiabilitate, adică o sumă de criterii universale oricărui prestator de calitate, fie că este o bancă, fie că este un IFN.

În plus, să rămână cât mai eficiente în sub-sectorul în care s-au specializat, cum ar fi: garanții, factoring (factorizarea) fără regres, co-finanțare cu fonduri europene sau co-garantarea unor proiecte cu finanțare europeană.

Cât de bine conștientizează oamenii din mediul de afaceri românesc soluțiile oferite de IFN-uri și care este abordarea acestora din urmă pentru a-i educa în acest sens?
Bogdan Patriniche:
Greu de răspuns, din lipsă de date statistice.

Mediul de afaceri e divizat regional, pe sectoare de activitate. Unii au suferit în perioada COVID-19, iar alții au prosperat. Sunt oameni de afaceri care sunt mari utilizatori de garanții și IFN-uri și în același timp sunt alți oameni de afaceri care lucrează cu aceeași bancă din 2002…

Nu e neapărat o problema de educație, ci o problemă mai largă, legată de gradul de bancarizare din România, mult sub media UE, de vizibilitatea sectorului IFN față de sectorul bancar, de segmentarea și diferențierea serviciilor financiare și de adâncimea pieții.

Sectorul bancar românesc modern și european este o creație a ultimilor 20 de ani, iar IFN-urile apar ulterior, în majoritatea cazurilor deținute de bănci, deci asociate băncilor și nu ca entități separate, independente.

Scrisorile de garanție financiară s-au impus ca instrumente eficiente care elimină riscul în business. Când ar trebui să ia în considerare un om de afaceri să apeleze la acest serviciu?
Bogdan Patriniche:
Greu de răspuns, din lipsă de date statistice cantitative, dacă garanțiile financiare s-au impus sau nu față de scrisorile de garanție bancară sau scrisorile de garanție emise de asiguratori.

Scrisoarea de garanție financiară este un instrument adițional care evaluează/monetizează niște active, cash-flow-uri (fluxuri de numerar), planuri de afaceri sau active intangibile care pot fi evaluate de garantul financiar, adică de un IFN ca Delta Finance, altfel decât ar putea să fie evaluate de către o bancă.

Dacă garantul poate face această evaluare distinctă de cât/cum ar face-o banca, la un cost comparabil cu riscurile asumate, serviciul ar fi justificat și ar avea valoare adăugată, așa cum face Delta Finance IFN.

Care sunt serviciile cele mai accesate în cadrul IFN-urilor și cum pot clienții apela la acestea?
Bogdan Patriniche: Leasing-ul operațional sau financiar, operațiunile de FX, factoring-ul fără recurs și garanțiile financiare s-au impus.

Factoring-ul online fără regres, cum face Invoice Cash, este un instrument nou care răspunde constrângerilor de distanțare social impuse de COVID-19 și care permite societăților să aibă acces la lichiditate, fără a se mai duce la bancă cu o mapă de acte.

Bancherul Bogdan Patriniche: „Vor fi IFN-uri de mare succes în România, dar cele care vor avea succes real trebuie să aibă acces la capital internațional”

Ținând cont de situația actuală a economiei la nivel global, cum vedeți viitorul IFN-urilor în România?
Bogdan Patriniche:
Înainte de a aborda subiectul sunt două ipoteze de luat în calcul:

  • Când vorbim de viitor trebuie să definim orizontul de timp: 1 an, 3 ani, 5 -10 ani ;
  • Când România aderă la Euro: aderarea la Euro în 2023 sau dincolo de 2025.

Azi, marele handicap al IFN-ul cu capital privat românesc sau străin, independent, neafiliat unei bănci sau neafiliat unei instituții financiare non-bancare internaționale (de exemplu IFN-urile care fac car/equipment leasing și sunt deținute în ultimă instanță de un mare producător auto global precum VW, Renault, Fiat, Toyota, Caterpillar, etc) este accesul la lichiditate.

În lipsa unei piețe de capital local (așa cum este în Polonia) sau al unui private equity, wealth family office, fond de pensii, fond de asigurări (precum în UK, NL, CH, Lux, IRL) sau în absența unei susțineri din partea mediului bancar (precum în Germania) sau absența unei susțineri instituționale a statului prin programe de garantare (FNGCIMM, EximAsig), accesul la lichiditate rămâne marea bariera la intrare a oricărui IFN.

A doua mare barieră este incapacitatea IFN-ului, fie din prea puțină cunoaștere, fie din lipsa unor instrumente de asset and liability management (gestionarea activelor și pasivelor), de fapt din ambele motive, de a-și autoechilibra dinamic, proactiv și diversificat, activele si pasivele.

Dacă sunteți un IFN independent, orice contracție de lichiditate sau volatilitate de risc în wholesale market (piața de angro) va duce la insolvență.

A treia mare barieră este lipsa masei critice, adică a unor volume critice de business care să vă permită să aveți acces la competențele tehnice care v-ar putea rezolva primele două bariere.

Vor fi IFN-uri de mare succes în România, dar cele care vor fi de succes trebuie să aibă acces la capital internațional, să aibă capacitatea de a-și manageria dinamic activele și pasivele și să aibă acces la competențele tehnice care să poată să soluționeze primele două bariere.

Dacă România aderă la Euro în 2023, intră într-o piață mult mai mare. Dacă se armonizează legislația de evaluare a activelor, legislația/gestionarea ipotecii și insolvența, vor exista pungi mai mari de lichiditate care vor fi disponibile în România prin bănci și IFN-uri. Fondurile de pensii și asset managerii (managerii de active) pot aduce disciplină, lichiditate și supraveghere.

Șantierul este vast, plin de obstacole, conflicte de interes și actori mai puțin competenți. Deci nu va fi ușor nici băncilor, nici IFN-urilor. Dintre cei doi, IFN-urilor le va fi mai greu, dar vor supraviețui cei mai competenți, onești și experimentați.

Articol sponsorizat de Delta Finance IFN SA.

Închide ×