News

Demisia lui Cîmpeanu, BMW-urile poliției și presiunea publică asupra președintelui. „Iohannis își va încheia mandatul cu eticheta de corupt”

Acuzațiile de plagiat la adresa ministrului Cîmpeanu alături de scandalul achiziției BMW-urilor de către Poliția Română au pus sub presiune Cotroceniul
30.09.2022 | 16:33
Demisia lui Cimpeanu BMWurile politiei si presiunea publica asupra presedintelui Iohannis isi va incheia mandatul cu eticheta de corupt
Președintele Iohannis încearcă să se distanțeze de scandalurile de plagiat și cel al achiziției BMW-urilor. Sursa foto: colaj Fanatik
ADVERTISEMENT

Demisia ministrului Cîmpeanu este văzută ca o reacția din partea președintelui Iohannis de a încerca să limiteze efectele negative ale celor două scandaluri publice.

Președintele Iohannis și demisia lui Cîmpeanu

Joi seară, după ce purtătorul de cuvânt al guvernului a anunțat că ministrul educației urmează să poarte o discuție cu premierul Ciucă, Sorin Cîmpeanu a transmis pe pagina sa de Facebook că a decis să demisioneze „din proprie inițiativă”. Acesta din urmă și-e enumerat realizările, îndeplinirea jaloanelor PNRR, proiectul România Educată, însă nu a pomenit nimic despre acuzațiile de plagiat ce i-au fost aduse în ultima săptămână, după ce jurnalista Emilia Șercan a arătat că acesta a plagiat în 2006 un curs universitar, însușindu-și 13 capitole publicate anterior în mod repetat sub semnătura a doi dintre colegii săi.

ADVERTISEMENT

Analiștii politici sunt de părere că ne aflăm în fața unei strategii de limitare a daunelor din partea președintelui Iohannis, văzut ca cel care l-a susținut pe ministrul Cîmpeanu atât la numirea în funcție cât și de-a lungul scandalurilor ce au marcat mandatul său.

„Este cu siguranță o înfrângere pentru președinte, dar cred că este în același timp o înfrângere calculată. Această demisie vine într-un moment în care se pot limita daunele produse, dincolo de poziția ministrului Cîmpeanu. Faptul că el nu a menționat nimic despre plagiat înseamnă că suntem într-o strategie de limitare a efectelor negative a acestui moment.

ADVERTISEMENT

Acum ar trebui să urmeze demisia din funcția de rector a universității, e incompatibilă postura de plagiator cu cea de rector, demisia din fruntea Consiliului Național al Rectorilor, demisia din funcția de președinte al Agenției Universitare a Francofoniei – toate acestea sunt legate una de alta, o fraudă academică nu este absolvită doar prin demisia dintr-o poziție”, a declarat, pentru FANATIK, Ciprian Mihali, fost diplomat, în prezent profesor la UBB și membru Reper.

Analiștii politici sunt de părere că această demisie a reprezentat o surpriză în condițiile în care în ultimele zile ministrul Cîmpeanu a încercat să respingă acuzațiile de plagiat prin intermediul unor diverse explicații, mai mult sau mai puțin convingătoare. De altfel, la trei zile după acuzațiile de plagiat la adresa sa, ministrul Cîmpeanu a publicat pe pagina sa de Facebook un elogiu semnat de profesorul Pleșa, unul dintre profesorii universitari al căror nume este acuzat că l-a înlocuit, care susținea că el a „considerat necesar ca domnul Cîmpeanu” să preia lucrările sale.

ADVERTISEMENT

„E clar că demisia ministrului educației nu putea să survină decât în urma unei consultări, a unei propuneri din partea președintelui, fiind cunoscut că acesta a fost cel care l-a susținut pe domnul Cîmpeanu pentru această funcție. Demisia nu putea să survină decât în urma dorinței lui Klaus Iohannis. La modul în care s-a desfășurat comunicarea ministrului Cîmpeanu în ultimele zile, demisia vine ca o surpriză, nu se întrevedea această demisie, și deci putem concluziona că ea vine în urma propunerii din partea „altcuiva”. Nici nu putem lua în calcul că ea ar fi putut veni în urma dorinței altcuiva, a premierului de exemplu. E imposibil”, a declarat, pentru FANATIK, consultantul politic Adrian Zăbavă.

Ciucă, Bode și problema plagiatului în Executiv

Deși Guvernul Ciucă nu a împlinit încă un an, demisia lui Cîmpeanu în urma unor acuzații de plagiat nu este prima de acest fel din actualul cabinet. În luna decembrie, la doar câteva săptămâni după instalarea Guvernului, liberalul Florin Roman demisiona din funcția de ministru al cercetării, după ce, în urma unei investigații a cotidianului Libertatea, a ieșit la iveală că acesta și-a trecut în CV o diplomă inexistentă alături de acuzații că ar fi plagiat într-o lucrare științifică.

ADVERTISEMENT

În luna august a anului trecut ministrul afacerilor interne, Lucian Bode, și-a secretizat teza de doctorat cu doar o zi înainte ca aceasta să fie publicată de către Ministerul Educației pe o platformă de integritate, unde ar urma să fie publicate toate tezele de doctorat din ultimii ani. Ministrul Bode, care și-a luat doctoratul în anul 2018 la UBB cu o teză despre securitatea energetică, a anunțat universitatea că refuză publicarea tezei pe motiv că lucrarea a fost publicată la o editură, lucru neadevărat.

ADVERTISEMENT

Lucrurile aveau să devină mult mai serioase pentru cabinetul Ciucă la începutul acestui an când, tot în urma unei investigații a Emiliei Șercan, chiar premierul a fost acuzat că și-a plagiat teza în baza căreia a devenit doctor în Științe militare în 2003. Premierul a negat acuzațiile, susținând că lucrarea s-a realizat „conform cerințelor legale existente la acea vreme” și chiar a cerut instituțiilor abilitate să verifice acuzațiile de plagiat. În momentul în care CNADTCU a vrut să verifice aceste acuzații, premierul a atacat în instanță, susținând că doar Comisia de Etică de la Universitatea Națională de Apărare ”Carol I”, acolo unde și-a obținut doctoratul, poate analiza teza sa. Presa a scris apoi că unul dintre dosare ar fi fost direcționat prin metoda coperta spre un judecător care a anulat sesizările de verificare a tezei, judecător care ulterior s-a și pensionat. Apoi, într-un alt dosar, judecătoarea Ionela Tudor, de la Curtea de Apel București, ar fi invocat în motivarea sentinței prin care suspenda analiza doctoratului premierului „nevoia de stabilitate” a țării.

Toate aceste scandaluri se leagă însă și de numele președintelui, văzut atât ca principal arhitect al coaliției cu PSD, dar și ca principalul susținător al premierului Ciucă. În acest context, demisia ministrului Cîmpeanu este văzută mai degrabă ca o încercare de a stăvili această serie de scandaluri.

„Cu siguranță demisia ministrului Cîmpeanu e o încercare de a mai repara din imaginea publică proastă pe care guvernarea și președintele o au din cauza acestor scandaluri de integritate. Trebuie văzut dacă vor avea un efect, adică dacă va scădea presiunea publică sau dimpotrivă. Pentru că ele sunt până la urmă jumătăți de măsură, mai ales cea cu ministrul Cîmpeanu. Nu putem să ne facem că nu vedem că acesta și-a dat demisia din cauza scandalului de plagiat, dar premierul Ciucă e bine mersi în funcție. Sau ministrul Bode care și-a secretizat lucrarea de doctorat”, a declarat, pentru FANATIK, sociologul Ovidiu Voicu, directorul executiv al Centrului pentru inovare publică.

Potrivit acestuia Sorin Cîmpeanu a reprezentat un personaj mult mai ușor de sacrificat, atât din cauza imaginii proaste pe care o avea, dar și în contextul în care PNL-ul nu putea renunța la ministrul Bode și cu atât mai puțin la premierul și președintele partidului, Nicolae Ciucă, cel pe care partidul îl vede candidatul pentru Cotroceni.

„În cazul lui Sorin Cîmpeanu este un cumul de gafe pe care le-a făcut. Se vorbea deja de câteva luni de posibila remaniere a acestuia pentru că el a fost implicat în mai multe scandaluri publice: legile educației cu toate problemele lor și sute de critici care au venit, povestea cu evaluarea standardizată și au promovat-o la o firmă privată fără niciun rezultat, criticile venite de la asociațiile elevilor pe tema burselor, decontării transportului și așa mai departe. Cumva, imaginea ministrului Cîmpeanu era proastă deja și asta a venit în plus. Probabil că a contat să fie el sacrificat în încercarea de a salva cumva imaginea întregii guvernări.

PNL ar fi fost într-o situație dezastruoasă. Bode ca Bode, dar dacă ne mai gândim și la Ciucă? Era deja catastrofal. Cîmpeanu era de sacrificat, și probabil că a rămas acolo pentru că a promis că implementează România Educată. Dacă-l pierdea și pe Ciucă, Iohannis avea o problemă importantă. Oricum deja o are în materie de credibilitate, dar cumva mai salvează aparențele”, a mai precizat sociologul Ovidiu Voicu pentru FANATIK.

BMW-urile poliției și Cotroceniul

În urmă cu două săptămâni, sindicatul Europol din poliție anunța achiziționarea a 600 de autospeciale marca BMW, cu un preț de 33.000 de euro de mașină, în urma unei licitații „cu dedicație”. Subiectul avea să explodeze într-un adevărat scandal în jurul președintelui Iohannis, atunci când presa a subliniat că Automobile Bavaria, singurul ofertant și câștigătorul licitației, este condusă de Michael Schmidt, un cunoscut apropiat al președintelui. În 2014, acesta din urmă declara că Schmidt pusese la dispoziția primăriei Sibiului un automobil BMW, dar și faptul că închiriase de la acesta un apartament în Primăverii pe care l-a folosit în timpul campaniei electorale.

Dacă cei de la sindicatul Europol au acuzat că licitația a fost cu dedicație, în contextul în care cerințele din caietul de sarcini erau atât de restrictive încât doar această marcă de autoturism se califica, Europa Liberă a scris că dacă până în 2015, firmele lui Michael Schmidt nu au fost interesate de contracte publice, câștigând licitații de doar 4 milioane de euro, după acel an interesul s-a concretizat în câștigarea mai multor licitații în total de 404 milioane de lei.

Președintele Iohannis a negat orice implicare personală în această afacere, susținând că prietenia lui cu Schmidt „nu a contat cu siguranță”. „Dacă există suspiciuni, atunci avem suficiente autorităţi competente să verifice aceste lucruri. Cred că este evident pentru toată lumea că eu personal nu am nicio treabă cu această achiziţie, dar dacă există suspiciuni atunci mă aştept la clarificări şi cam foarte repede”, a spus șeful statului.

Președintele USR, Cătălin Drulă a anunțat însă că a sesizat autoritățile competente din țară, dar și OLAF și Parchetul European condus de Laura Koveși, cu privire la acest contract susținând că este vorba de „specificații absurde (de exemplu, cutie de viteze cu minimum 8 trepte) ce asigură că nici o marcă concurentă nu poate concura la nivelul prețului”. De altfel, liderii USR au comparat această afacere cu modul în care compania TelDrum a câștigat în perioada Dragnea o serie de contracte publice în Teleorman prin licitații trucate. Aceștia au subliniat că aceste clauze absurde sunt similare cu cele descoperite de OLAF în contractele TelDrum, acolo unde CJ Teleorman specificase că firmele trebuiau să dețină un reciclator la rece in situ, utilaj deținut doar de firma lui Dragnea.

Deșii șefii poliției au ieșit și au declarat că au nevoie de aceste mașini pentru urmăririle în trafic, tot joi seară, în aceeași zi în care ministrul Cîmpeanu își anunța demisia, ministrul de interne, Lucian Bode, a cerut Corpului de control să verifice modul în care s-a făcut această achiziție.

Iohannis și eticheta de corupt

Analiștii politici sunt de părere că în acest moment liderii liberali dar și președintele Iohannis nu sunt neapărat afectați politic de acest scandal, însă în cazul apariției unor noi informații cu impact legal, atunci daunele politice vor fi mult mai serioase.

„E clar că ambele măsuri vin în urma presiunii publice, dar nu cred că au același impact asupra președintelui. Astăzi, mai important e subiectul ministrului educației, e până la urmă o înfrângere pentru Klaus Iohannis, dar, în același timp, în funcție de evoluția ulterioară, subiectul achiziției de mașini de către Poliția Română poate deveni un subiect periculos pentru anumiți oameni politici. Dacă subiectul rămâne la acest stadiu, nu e ceva de speriat nici pentru Iohannis, nici pentru Bode sau PNL. Dar dacă subiectul va avea consecințe juridice ulterioare el poate deveni mult mai periculos din punct de vedere politic”, a declarat, pentru FANATIK, consultantul politic, Adrian Zăbavă.

Totuși, alți observatori politici sunt de părere că în mod ironic președintele Iohannis, cel care acum câțiva ani se lupta cu Dragnea pe tema corupției, ar putea ajunge să aibă eticheta de corupt tocmai din cauza acestui scandal, plus plagiatele miniștrilor pe care i-a susținut.

„Este oarecum ironic, dar cred că președintele Iohannis își va încheia mandatul cu eticheta de corupt. Spun că e cumva ironic pentru că în perioada în care retorica președintelui era anti-Dragnea anticorupție, trusturile media, care acum îl laudă și iar subiectul achiziției BMW-urilor a fost ignorat complet, îl tocau mărunt cu șase case, cu meditații și alte lucruri de genul ăsta. Lumea însă nu a uitat, și cred că tipul acesta de asocieri cu prietenii lui care câștigă licitații, lucrurile se vor întoarce, se vor aduna aceste memorii și își va încheia mandatul cu eticheta de corupție.

Și mă aștept să mai fie și alte situații în următorii ani, asta pentru că mă aștept să crească în general corupția într-un sistem pe care președintele îl patronează. Inclusiv aceste probleme cu plagiatul, care sunt probleme ale oamenilor lui, pentru că premierul Ciucă este omul lui Iohannis, ministrul educației este omul lui Iohannis, toți cu acuzații de plagiat, iar lucrurile acestea se adună în sarcina președintelui”, a declarat, pentru FANATIK, sociologul Ovidiu Voicu.

Și sociologul Mircea Kivu este de părere că reacția președintelui nu a fost una satisfăcătoare la insistențele presei pe acest subiect și că, alături de scandalul „celor șase case”, președintele se poate trezi la finalul celor două mandate cu eticheta de corupt.

„Din păcate reacția lui nu a fost cea pe care o așteptam. Mă așteptam ca el să ceară efectiv o anchetă ca să scoată la lumină despre ce e vorba. Ori el a spus concluziile anchetei, că nu e nimic în neregulă acolo. Ori, sunt lucruri ciudate în licitația aia, niște criterii impuse destul de artificial, chiar și reacția din comunicatul Poliției care spune niște generalități și ocolește să răspundă la acuzațiile aduse. Acum, nici povestea cu casele din Sibiu nu este complet elucidată, și atunci eticheta asta planează, nemaivorbind de situațiile cu plagiatele, pe care el le acoperă”, a declarat acesta pentru FANATIK.

Potrivit analiștilor motivația președintelui nu ține doar de contextul politic al anului 2024, dar și de o posibilă dorință a președintelui pentru o funcție europeană după încheierea actualului mandat dar și de imaginea celor zece ani, timp în care s-a aflat la conducerea țării.

„Cred că domnul Iohannis, în ciuda scepticismului general, chiar crede că după mandatul de președinte i se cuvin ceva merite și funcții la nivel european. E destul de tânăr, și nu cred că se vede retras din prim-plan pentru că-i place acest lucru. Nu cred că vrea să fie președintele pensionar de tip Emil Constantinescu, cu o sinecură la nu știu ce institut. E cam puțin pentru orgoliul președintelui Iohannis. Și-ar dori o prezență mai puternică în spațiul public și cred că luptă, își pregătește terenul pentru asta.

Desigur, e vorba și de moștenire. E un om orgolios, care a început să scrie cărți de memorii încă dinainte de a deveni cunoscut, deci e clar că își dorește să rămână în istorie drept cineva care a lăsat lucruri în urmă. Și nu în ultimul rând, e și problema de putere. Cine va controla afacerile făcute în timpul epocii Iohannis după aceea, pentru că am văzut mai mulți foști lideri ai României care după ce și-au pierdut puterea au fost căutați, inclusiv de către procurori”, a declarat, pentru FANATIK, sociologul Ovidiu Voicu.