Val de demisii pe piața muncii în 2021. Munca de acasă și presiunea pandemiei ar putea accentua fenomenul în acest an

Aproape jumătate de milion de români și-au dat demisia de la locul de muncă în anul 2021, ceea ce reprezintă o creștere cu 25% față de anul 2019, de dinaintea pandemiei. Economiștii vorbesc despre un adevărat fenomen, unde oportunitățile oferite de munca de la distanță și valorificarea timpului liber inclină balanța pe această piață dinspre angajatori spre angajați.

Val de demisii pe piața muncii în 2021

Concret, în anul trecut, 436.793 de români și-au dat demisia de la locul de muncă, o creștere semnificativă față de anul 2019, de dinaintea pandemiei COVID, atunci când acest număr a fost de doar 348.712. Potrivit publicației Panorama.ro, în 2020 a fost înregistrată o creștere a numărului demisiilor cu 17% față de anul precedent, iar în anul următor creșterea a fost de doar 13%.

Recordul a fost atins în lunile septembrie și octombrie 2020, când s-au înregistrat lunar peste 45.000 de demisii. La fel, în anul ce tocmai s-a încheiat, în luna septembrie, a fost atins un record de 45.404 demisii, record ce a venit la finalul unei creșteri lună de lună, de la un număr de puțin peste 33.000 în luna ianuarie 2021.

Potrivit sursei citate, domeniile în care au survenit cele mai multe dintre aceste demisii au fost cele care în mod tradițional vin cu o volatilitate mare. Este vorba despre cei care muncesc în magazinele nespecializate (unde se vând alimente, băuturi, tutun), în restaurante, în construcția de clădiri, la firmele de protecție și pază și în transporturile rutiere de mărfuri. „Numărul românilor care și-au dat demisia din aceste cinci domenii, în timpul pandemiei, a crescut semnificativ: peste 32% este diferența dintre demisiile din 2019, față de cele din 2021”, arată o analiză a publicației Panorama.

Digi24.ro

Cazul ciudat al miliardarului german care și-ar fi înscenat moartea ca să fie împreună cu amanta rusoaică la Moscova

La fel, o creștere importantă a numărului de demisii a fost înregistrată și în industria IT, în special în rândul angajaților care produc software, numărul celor care și-au părăsit locul de muncă dublându-se în 2021 față de anul precedent.

Pandemia a adus schimbări în modul de lucru

Creșterea de peste 25% în unele domenii este mai mult decât semnificativă statistic, iar economiștii sunt de părere că modul de lucru și mai ales schimbările provocate de către pandemia COVID au jucat un rol cheie în deciziile de schimbare a locului de muncă.

„Oamenii pleacă pentru că nu le convine de șef în principiu. Când oamenii își dau demisia, înseamnă că nu se mai regăsesc în mediul de acolo. Dacă ar fi să pariez pe un singur aspect, cred că în timpul pandemiei s-au schimbat foarte multe lucruri în modul de desfășurare, a modul de împărțire al sarcinilor, în modul de evaluare al lor.

Atunci oamenii au ajuns ori să plece pentru că nu le mai place că lucrează de acasă, și atunci sunt mulți care au ajuns într-un burn out, și au ieșit, au zis „că pentru sănătatea mea psihică mai bine plec”. La fel mulți poate că au mers să lucreze pe cont propriu, iar alții au ales pur și simplu să caute altceva.

Digisport.ro

Transformarea fizică a Serenei Williams. Cum arată acum și ce spune legendara sportivă despre corpul ei

La fel, în momentul în care lucrezi de acasă, pot apărea oportunități de reducere a unor costuri. De se plătim chirie în Cluj când putem să stăm în altă parte și dacă tot lucrăm pentru americani prin intermediul unei firme din Cluj, de ce să nu lucrăm direct noi. Sigur, pentru unele joburi este posibil ca și valul de scumpiri provocat de inflație să fi avut un efect în sensul că multe firme n-au mai putut da măriri.

Ceea ce este clar însă e că nu există o singură cauză generală, care să se aplice la marea majoritate a situațiilor. Este câte puțin din toate. În momentul în care ești într-un sector în care acum au nevoie de tine și te călăresc până îți sar capacele, iar când nu mai au nevoie de tine ești dat repede afară – poate că mulți oameni nu mai vor să lucreze într-un astfel de sector, și caută ceva mai protejat, ceva mai sigur.

Posibil ca dificultatea jobului de magazinele de retail unde erau deschise li s-a restrâns durata de durata de deschidere dar practic aveau tot atâția clienți – deci era mai mare presiunea, mai mare stressul”, a declarat pentru FANATIK economistul Radu Nechita, cadru universitar la Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca.

În 2022 crește competiția pentru talente, angajații câștigă putere

Un raport recent făcut public de către platforma de recrutare BestJobs arată că schimbările majore de pe piața muncii din anul 2021 au fost provocate în special de către tendința românilor de a-și căuta noi locuri de muncă, digitalizarea dar și posibilitatea muncii de la distanță. Asta în contextul în care numărul locurilor de muncă a crescut cu circa 25%, alături de o creștere a salariilor în toate domeniile – de la 16% în IT la 31% în sectorul de vânzări și marketing.

Mai mult, unul din criteriile după care românii și-au căutat un loc nou de muncă a fost posibilitatea de a lucra de acasă. Numărul celor care au căutat astfel un job a fost de aproape 2 milioane. „Numărul de oportunităţi remote a crescut cu 40% faţă de 2020 şi au înregistrat 1.8 milioane de aplicări din partea candidaţilor, dar şi aproximativ 30.000 de căutări după cuvântul cheie, plasând „remote” în topul celor mai căutate activităţi de pe platformă”, se arată în raportul celor de la BestJobs citat de Ziarul Financiar.

În plus, potrivit sursei citate, piaţa muncii în anul 2022 va fi marcată de mobilitatea crescută a angajaţilor și provocările recrutorilor de a atrage candidaţi potriviţi. Nu doar că deficitul forței de muncă de pe piața din țara noastră va fi resimțit de către angajatori, dar două treimi dintre angajații români au declarat că plănuiesc să îşi schimbe jobul în acest an.

Un fenomen produs de noua generație

Economiștii sunt de părere că asistăm la un adevărat fenomen în rândul noii generații, în contextul în care vorbim acum de angajați obișnuiți încă din anii facultății să își schimbe des locul de muncă. Și mai importantă este însă o schimbare în rândul preferințelor acestora, și anume importanța sporită acordată timpului liber și a vieții de familie.

„Cred că într-adevăr vorbim de un fenomen de o amploare deosebită, că asistăm în plus la o schimbare a puterii de pe piața muncii dinspre angajator spre angajați. Sunt foarte mulți angajați calificați, și care aveau o etică a muncii, are acceptau mai multe compromisuri, jobul era important iar relația cu locul de muncă era alta. Părăsirea unui loc de muncă nu era vazută drept un proces facil. Încă mai erau ecourile ideilor dinainte când intram la fabrică din școala profesională și ieșeam la pensie tot de acolo.

Generațiile de acum se apucă să lucreze încă din facultate, inclusiv din anul întâi am studenți care lucrează deja, și până ce au terminat facultatea au schimbat 3,4 joburi. Deci deja pot face niște comparații și cred că am ajuns într-un punct în care pentru angajați timpul liber are o valoare mult mai mare.

În momentul în care tu ai 60 de dolari pe lună, cum erau prin anii 90 salariile, ai foarte multe nevoi materiale nesatisfăcute. În momentul în care ai sărit de un 500-1.000 de euro deja și se schimbă prioritățile, și deja angajatorul nu mai este dispus să plătească timpul liber la prețul care i-ar conveni angajatului. Și negocierea este în special în aceste aspecte. De balanță între muncă și familie.

Nu știm să valorificăm încă foarte bine timpul de lucru, și ne plângem că suntem ocupați dar până la ora zece n-am făcut nimic, că ne-am băut numai cafeaua și ne plângem că stăm apoi după program. În alte părți, ai venit te-ai apucat de lucru și la patru, cinci ai zburat afară, pentru că nu ne permitem să te ținem, să-ți plătim timpul liber la cât ai vrea tu să ni-l vinzi. Avem multe schimbări care s-au întâmplat concomitent. Toată tranziția asta, inclusiv digitalizarea, așa cum s-a făcut ea cu toate hopurile, s-a făcut foarte rapid iar acum vedem efectul acestor schimbări”, este de părere Radu Nechita.