Dependenţa de cofeină, declarată boală psihică

Se ştie că a bea cafea este aproape ca un drog pentru mulţi „consumatori”, care chiar recunosc faptul că nu-şi pot începe ziua fără o cană cu această licoare neagră energizantă şi nu-şi pot duce activităţile la capăt de-a lungul zilei fără alte ceşti cu efect miraculos. Recent însă, acest obicei a fost catalogat drept boală de oamenii de ştiinţă, deoarece peste 50% dintre consumatorii obişnuiţi de cofeină întâmpină dificultăţi în a se lăsa sau măcar a reduce consumul.

Cel mai utilizat drog de pe Pământ

Un studiu realizat de cercetătorii americani sugerează că mulţi oameni sunt atât de dependenţi de cofeină, încât suferă simptome ale sevrajului şi nu pot reduce consumul de cofeină chiar dacă îşi doresc să facă acest lucru. Problema a fost denumită „tulburarea utilizării de cofeină” (Caffeine Use Disorder). Conform studiului, cofeina este cel mai folosit drog de pe Terra, fiind prezent în cafea, ceai, sucuri, analgezice, ciocolată, băuturi şi alimente „energizante” şi totuşi, din diverse motive – majoritatea comerciale -, specialiştii din domeniul medicinei nu au catalogat consumul constant de cofeină ca fiind unul ce necesită tratament de specialitate. „Efectele negative ale cofeinei nu sunt recunoscute, deoarece este un drog acceptabil din punct de vedere social şi consumat pe scară largă, ce a fost integrat în obiceiurile şi în rutinele noastre”, a declarat Laura Juliano, coautoare a cercetării, de la Universitatea Americană din Washington.

Este o tulburare mentală!

Asociaţia Americană de Psihiatrie a recunoscut oficial anul trecut faptul că „tulburarea utilizării de cofeină” este o problemă de sănătate ce necesită mai multă cercetare, incluzând-o în DSM-5 (Diagnostic and Statistical Manual of Mental Health Disorders), manualul standard în care sunt clasificate tulburările mentale.

Consumul ocazional de cofeină nu este periculos, însă, dacă e practicat frecvent, poate face rău organismului. „Deşi mulţi oameni pot consuma cofeina fără a fi afectaţi, în anumite cazuri poate produce efecte negative, dependenţă fizică, afectează funcţionarea de zi cu zi şi poate fi greu de renunţat la consumul său, toate acestea fiind semne ale unei utilizări problematice”, a completat Juliano.

Peste 50% dintre consumatori nu pot renunţa la ea

În ciuda faptului că nu se vorbeşte prea mult despre capacitatea de stimul ce dă dependenţă a cofeinei, aceasta este o realitate ce trebuie să dea de gândit. „Există această înţelegere greşită atât în rândul cadrelor medicale, cât şi în rândul oamenilor de rând, ce îi face pe consumatori să creadă că nu este greu de renunţat la cofeină. Totuşi, studiile realizate la nivelul populaţiei sugerează că mai bine de 50% dintre consumatorii obişnuiţi de cofeină relatează că au întâmpinat dificultăţi în a se lăsa sau a reduce consumul de cofeină”, a explicat Juliano.

Modifică funcţionarea receptorilor din creier

Cafeaua acţionează direct asupra creierului. După ce e consumată, cofeina este absorbită prin intestinul subţire, se dizolvă în sânge şi ajunge direct la creier. Deoarece structura ei moleculară seamănă cu adenosina – o substanţă ce se regăseşte în mod natural în corpul nostru – când ajunge în creier blochează receptorii pentru adenosină şi previne senzaţia de oboseală. Practic, preia rolul adenosinei într-un mod brutal şi se instalează o stare de alertă timp de câteva ore. În plus, odată cu blocarea receptorilor de adenosină, dopamina – alt stimulant natural al creierului – funcţionează mai eficient, iar surplusul de adenosină rămas în creier antrenează glandele responsabile cu producerea adrenalinei.

În cazul consumului ocazional, aceste mecanisme perturbate nu au efecte negative, dar la persoanele care beau frecvent cafea se modifică total chimia creierului, deoarece organismul încearcă să pareze şi să echilibreze ceea ce se întâmplă. Astfel, se creează mai mulţi receptori pentru adenosină şi consumatorul simte nevoia să bea din ce în ce mai multă cafea, deoarece spune că aceasta „nu mai are efect”. Astfel, se ajunge la situaţia în care viaţa se învârte în jurul acestui drog. Din fericire, chiar şi în cazul celor mai pasionaţi cafegii, corpul îşi revine după şapte-zece zile de abstinenţă de la cofeină.

De la plăcere la sevraj

Cum îşi poate da seama o persoană că este dependentă de cofeină? Un simptom comun este durerea de cap după renunţarea bruscă la consumul de cafea. Un alt simptom este oboseala – corpul foloseşte cofeina pentru a avea energie, iar dacă renunţaţi brusc la această sursă, vă veţi simţi letargici, vă veţi concentra greu, veţi deveni iritabili şi deprimaţi. Se pot asemăna simptomele renunţării la cofeină cu cele ale gripei, deoarece pot apărea şi senzaţii de greaţă, dureri musculare şi chiar febră. De aceea se recomandă renunţarea treptată la cafea şi consumul sporit de fructe şi legume crude, în special în perioada critică ce durează circa o săptămână.

Digisport.ro

FOTO Au apărut primele imagini: Ion Țiriac a primit ”bijuteria” după 5 ani! ”Nu întrebați cât costă, că e obscen”

Se acceptă 200 mg pe zi

Din cauza acestor semnale de alarmă firave, dar îngrijorătoare, şi pe baza cercetărilor efectuate până acum, oamenii de ştiinţă sfătuiesc persoanele care consumă cofeină să se limiteze la 200 mg pe zi, echivalentul a două ceşti cu cafea. De asemenea, copiii, gravidele, persoanele cu probleme nervoase, care suferă de anxietate ori insomnie, cât şi cele care au probleme de inimă, hipertensiune sau incontinenţă urinară trebuie să renunţe la consumul de cofeină.

• În general, o ceşcuţă cu cafea la filtru conţine circa 100 mg cofeină, un espresso 80 mg, iar cea instant 65 mg. Nu trebuie ignorat faptul că o ceşcuţă cu ceai poate conţine 75 mg cofeină

Un remediu, nu un obicei

În Occident, istoria cafelei a început în urmă cu circa 300 de ani, însă în Orientul Mijlociu ea a fost consumată din vechime. Prima referinţă scrisă despre obiceiul de a bea cafea datează din secolul al IX-lea, dar există legende arabe potrivit cărora cafeaua era consumată în lupte cu mult timp înainte. De altfel, se ştie că pe vremea când primele plante de cafea au fost aduse pe coastele Mării Roşii din Africa se obişnuia să se mănânce boabele, nu să se prepare din ele băutură. Triburile est-africane măcinau cafeaua crudă, amestecau pulberea cu grăsime şi din pasta rezultată făceau bile energizante, pe care le dădeau războinicilor. Aşadar, cafeaua a fost în vechime consumată numai în caz de nevoie. Acest lucru este subliniat de renumitul tămăduitor Avicenna, care administra cafeaua în chip de medicament în preajma anului 1000.

• Manifestările abstinenţei de la băutul cafelei în cazul consumatorilor „înrăiţi“ sunt comparabile cu cele trăite de dependenţii de droguri sau de alcool

A avansat consumul la nivel mondial

Conform unui studiu efectuat în Marea Britanie, consumul de cafea a crescut tocmai din cauza faptului că acest aliment dă dependenţă. O treime dintre persoanele intervievate au afirmat că trebuie să-şi înceapă ziua cu o cană cu cafea, iar una din zece femei a declarat că nu poate trăi fără cafea. Potrivit unei statistici îngrijorătoare, 80% dintre oameni consumă cafea, iar acest fapt se datorează în mare măsură efectului psihostimulant.

Sursă: www.taifasuri.ro