News

Depozitele de gaze naturale, insuficiente pentru o iarnă fără probleme. „Marea realizare a României este un mit”

În timp ce autoritățile subliniază că au ajuns la o cantitate record de gaze naturale înmagazinate în depozite, specialiștii susțin că aceste rezerve sunt insuficiente
09.11.2022 | 11:29
Depozitele de gaze naturale insuficiente pentru o iarna fara probleme Marea realizare a Romaniei este un mit
În condițiile unei ierni grele, situația energetică s-ar putea agrava. Sursa foto: colaj Fanatik
ADVERTISEMENT

Deși România a ajuns la un grad de stocare al gazelor naturale la aproape 100% din capacitatea depozitelor din țară, specialiștii în energie arată că există mai mulți factori de risc ce ar putea face insuficientă această cantitate pentru o iarnă fără probleme.

Depozitele de gaze naturale, insuficiente

În contextul în care la nivelul Uniunii Europene s-a ajuns la înțelegerea ca pentru această iarnă depozitele de gaze naturale să fie stocate până la un nivel de minim 80% din capacitate pentru a evita o criză energetică în această iarnă, autoritățile de la București susțin că în acest moment depozitele din țară sunt aproape pline și că nu vor exista probleme cu gazele în această iarnă.

ADVERTISEMENT

„Am depăşit 3 miliarde de metri cubi de gaze naturale în depozite! Record absolut! Astăzi, 7 noiembrie, avem în depozite gaze naturale în procent de 97,75% – 3000,7 milioane metri cubi. Da, repet: nu vom avea probleme cu gazele în această iarnă. Populația şi economia nu vor avea de suferit”, a declarat ministrul energiei, Virgil Popescu, la începutul acestei săptămâni.

Asociația Energia Inteligentă arată într-un raport emis marți că „vehicularea la nesfârșit a gradului de încărcare a depozitelor ca fiind marea realizare și marea salvare a României, este un mit”, România, ca și Europa, rămânând la mâna vremii și a sorții. Adică să fie o iarnă blândă, cu temperaturi sub medie, să bată vântul și să plouă pentru a exista o sursă de energie regenerabilă, dar și dacă va exista în continuare o sursă pentru importul gazelor naturale.

ADVERTISEMENT

Potrivit sursei citate, aceste depozite de gaze nu au fost gândite cu o funcție strategică (cu excepția Ungariei), altfel spus să poată asigura aprovizionarea cu gaze pe perioada unei ierni în situația în care o sursă de aprovizionare cu gaze dispare, adică nu au fost concepute astfel încât să poată să înlocuiască 100% din gazele importate din Rusia.

„Gazele din depozitele de înmagazinare sunt la un nivel ridicat, dar nu este cel mai ridicat din istoria funcționării acestor depozite. Depozitele de înmagazinare au fost concepute pentru a îndeplinii trei funcționalități: necesitatea comercială licit speculative (achiziția de gaze vara când sunt mai ieftine pentru a putea fi utilizate iarna când sunt mai scumpe), tehnologică (necesitatea asigurării continuității producției, necesita depozitarea gazelor pentru perioada în care nu era cere) și volatilitate a cererii (de a constitui o rezervă pentru perioada în care cererea este foarte mare)”, se arată în raportul Asociației Energia Inteligentă.

ADVERTISEMENT

Aceeași poziție reiese și dintr-un raport al Energy Policy Group, un think-tank centrat pe piața energiei și politicile climatice. Potrivit sursei citate România a beneficiat direct din reducerea livrărilor de gaze ale Rusiei prin Nordul Europei reușind să-și umple depozitele în contextul în care livrările de gaze rusești au continuat pe ruta sudică.

„Atingerea obligației de înmagazinare a fost în mod repetat amintită de oficiali, în spațiul public, ca fiind principala garanție care va limita potențialele probleme în aprovizionarea cu gaze naturale în această iarnă. 

ADVERTISEMENT

Nivelul ridicat de umplere a capacităților de înmagazinare a fost atins ca urmare a diminuării producției unor mari consumatori industriali, dar mai ales datorită importurilor semnificative din această vară. În mod contraintuitiv, România pare să fi fost unul dintre principalii beneficiari ai limitării livrărilor de gaze naturale ale Rusiei prin Nordul Europei: întrucât ruta sudică (via TurkStream-Turcia-Bulgaria) a rămas deschisă. România a importat la un discount semnificativ față de prețul de tranzacționare de pe piețele europene, ceea ce a permis atingerea și chiar depășirea țintelor de înmagazinare stabilite. Chiar și în aceste condiții aparent favorabile, simpla “umplere a depozitelor” ar putea fi insuficientă pentru asigurarea aprovizionării pe tot parcursul iernii următoare”, se arată în raportul Energy Policy Group.

Principalii factori de risc pentru această iarnă

Dumitru Chisăliță, președintele Asociației Energia Inteligentă, susține că vremea rămâne principala necunoscută și factorul principal de risc, însă nu trebuie ignorate nici condițiile climatice nefavorabile, ce pot afecta producția de energie hidro și eoliană, dar și alte probleme ce pot apărea în sistemul de distribuție în contextul în care aprovizionarea a devenit mult mai complexă.

„Discutăm în acest moment de câteva riscuri, principalul factor rămânând în acest moment cel legat de vreme. Sigur, în acest moment toate prognozele sunt pozitive, cu temperaturi similare sau chiar mai mari comparativ cu anul trecut, dar chiar directoarea ANM-ului declara recent că în ultima perioadă gradul de certitudine a prognozelor a scăzut foarte mult. Asta face ca prognozele pozitive care sunt în momentul de față să aibă un grad mai mic de certitudine decât aveau acum mai mulți ani.

Un alt aspect important și care nu exista acum zece ani ține de condițiile climatice, de funcționarea sistemelor de producere a energie electrice din surse regenerabile. În momentul de față avem o cantitate importantă de energie regenerabilă care se produce anual, anul acesta vorbim de un procent de circa 35%, cu tot cu energie hidro, însă ceea ce s-a văzut a fost și o volatilitate foarte mare, turbine care pot să ajungă la 41% din producția zilnică de energie, și care în doar câteva minute pot ajunge la zero. Acest lucru face necesară utilizarea unor grupuri generator, ce pot determina creșterea cantității consumate de gaze naturale.

Dacă vom avea un regim al vântului inferior celui de anul trecut este clar că această producție trebuie compensată, iar variantele sunt hidro, dacă o am, gazul sau cărbunele sau importul. Alte variante nu prea sunt. Importurile sunt de cele mai multe ori dificile în aceste condiții, când nu bate vântul la noi nu bate nici la bulgari sau al greci, și atunci toate țările sunt tributare. Deci, în mare parte asta înseamnă că trebuie pornite grupurile pe gaze sau cărbune, iar pe gaze există avantajul că pot fi pornite foarte repede”, a declarat, pentru FANATIK, Dumitru Chisăliță.

De altfel, săptămâna trecută, Bogdan Badea, președintele directoratului Hidroelectrica, a declarat că anul acesta a fost unul extrem de secetos și că producția va fi probabil cea mai mică din ultimii zece ani. Compania, care exploatează un număr de 209 centrale cu o putere instalată totală de 6.482 MW, a dat asigurări că rezerva din acumulări este una „confortabilă” însă condițiile meteorologice vor juca un rol important.

Raportul Asociației Energia Inteligentă arată că, în cazul unei ierni blânde, cu temperaturi similare iernii trecute, consumul zilnic estimat în cea mai rece perioadă ar fi de circa 50-55 milioane mc, ce ar putea fi acoperit din producție internă (25 mil mc), depozitele de înmagazinare (22 mil mc) și restul de trei până la opt milioane de metri cubi ar trebui asigura din importuri. Potrivit sursei citate, în cazul unei ierni mult mai grele, la nivelul anului 2012, consumul zilnic ar ajunge până la 66 de milioane de metri cubi, dintre care o treime urmând a fi asigurată din importuri.

La toate acestea se adaugă riscurile necunoscute ce pot apărea în actualul sistem de distribuție, unul mult mai complex, dezvoltat peste noapte, pentru a acoperi gazele importate din Rusia.

„Alte aspecte ce trebuie avute în vedere sunt întreruperile neplanificate care și ele pot să apară în condițiile în care acum lanțul acestor sisteme de transport gaze este unul mult mai complex. Dacă înainte aveam o conductă care pleca din punctul A și ajungea la punctul B, acum vorbim de conducte interconectate, depozite de gaze, stații de încărcare nave, navele care trebuie să se deplaseze, avem sistemele de descărcare a navelor cu gaz lichefiat, conducte de acolo – deci vorbim de o înlănțuire mult mai complexă ce automat poate conduce la mai multe probleme pe acest fir”, a mai declarat, pentru FANATIK, Dumitru Chisăliță.

Propriile piedici: legislația pe energie

Nici până în acest moment PNL și PSD nu au căzut de acord privind modul în care va fi modificată ordonanța pentru compensarea prețurilor la energie, în condițiile în care social-democrații merg pe o întoarcere la o piață reglementată complet, iar liberalii se opun. Totuși, unele din prevederile din această ordonanță incluzând noi taxe pentru traderii din energie sau companiile importatoare. Experții din domeniu susțin că astfel de prevederi s-ar putea dovedi păguboase în contextul în care necesarul din import se va dovedi a fi semnificativ.

„Dincolo de problemele obiective există și anumite particularități care ar putea deriva din reglementările impuse în acest sector de către autoritățile de la București, și mă refer la prevederile ce ar putea duce la îngreunarea importurilor. Există o serie de elemente acolo care într-adevăr creează elemente nesatisfăcătoare pentru traderi sau pentru importatorii de gaze naturale sau energie electrică”, a declarat, pentru FANATIK, Dumitru Chisăliță.

Energy Policy Group prezintă o modelară cu o iarnă moderată ca temperaturi și două scenarii, unul în care importurile de gaze rusești continuă la același nivel și un altul unde acestea sunt complet stopate. În aceste scenarii importul de gaze, mai ales din Ungaria, presupune o situație în care cumpărătorii români ar fi supuși să plătească un preț superior celui livrat în țara vecină. Situația rămâne incertă atât pentru că Budapesta a introdus „o stare de urgență în sectorul energetic” ce a interzis exporturile de gaze începând cu luna august (nu e clar efectul acestei măsuri în condițiile în care până acum fluxul a fost doar dinspre România spre Ungaria), iar în Bulgaria, începerea operării interconectorului Grecia-Bulgaria (IGB) s-a dovedit anevoioasă, țara vecină având propriile ei probleme în a-și asigura necesarul de gaze naturale.

„O discuție separată este cea pe marginea OUG 119/2022, adoptată de Guvernul României în data de 1 septembrie 2022. Printre prevederile acestui OUG se regăsește și o ”contribuție la Fondul de tranziție energetică”, calculată în esență drept diferența dintre prețul mediu de achiziție și cel mediu de vânzare din fiecare lună de livrare.

Întrucât această contribuție este aplicabilă tuturor actorilor activi pe piața angro din România (inclusiv traderii), rămâne de văzut în ce măsură importul de gaz de orice origine și vânzarea sa în România va mai prezenta interes pentru actorii transnaționali, sau dacă, mai degrabă, traderii vor evita să mai aducă gaze în România tocmai pentru a nu fi nevoiți să raporteze propriile prețuri de achiziție”, se arată în studiul EPG.

Ce facem mai departe?

Dincolo de iarna aceasta, multe dintre aceste probleme vor persista și anul viitor, atunci când Europa va trebui să reia de la capăt procesul de umplere a depozitelor de gaze. Iar situația ar putea deveni mult mai dificilă nu doar prin lipsa totală a gazelor rusești dar și prin revenirea la normal a cererii din China, în contextul în care Beijingul ar putea renunța la restricțiile COVID.

„Nu în ultimul rând, trebuie să vedem competiția cu Asia în care se află întreaga Europă. Anul 2022 a fost un an norocos pentru că pe fondul pandemiei Beijingul și-a redus foarte mult activitatea industrială și necesarul de gaz, ceea ce a însemnat un suflu pentru Europa din perspectiva cererii și deci al prețului. Dacă ne uităm pe datele din anul precedent, cu toate suplimentările de LNG care au fost făcute, cu cele din Norvegia sau Algeria, cu faptul că totuși Rusia în continuare livrează gaze în Europa – există o diferență de necesar de gaz de circa 10%. Deci la nivelul întregului continent există un anumit grad de insecuritate, iar noi suntem tributari acestei situații”, a precizat, pentru FANATIK, Dumitru Chisăliță.

În ceea ce privește măsurile pe termen lung, în opinia acestuia, autoritățile trebuie să încurajeze toată măsurile ce vizează atât eficiența energetică cât și creșterea producției din orice sursă disponibilă în timpul cel mai scurt. Nu în ultimul rând acesta subliniază că autoritățile trebuie să elaboreze o strategie energetică a țării, una care să vizeze următoarele decenii.

„Pe primul loc ar trebui să se găsească tot ce înseamnă măsuri de eficiență electrică, fie că vorbim de consumatori casnici, fie că vorbim la nivelul instituțiilor sau al orașelor. Pe locul doi, cred că e foarte important să identificăm tot ceea ce înseamnă resursă disponibilă, și nu mă refer doar la cele regenerabile – ci la tot ceea nu este utilizat în acest moment la un nivel satisfăcător.

Nu în ultimul rând, cred că ar trebui să avem și noi în sfârșit o strategie energetică. Cred că suntem singura țară din UE care nu mai are o strategie energetică de vreo 13 ani de zile încoace. E nevoie de o nouă abordare în care să ne definim clar direcțiile în următorii 10-20 de ani, o strategie în care trebuie să înțelegem că modelul energetic pe care-l avem în momentul de față nu mai este de actualitate. E un model realizat în anii 60 și care a plecat de la cerințele din acea vreme, atât sub aspectul cererii dar și sub aspectul resurselor, sub aspectul mobilității – ori trebuie să înțelegem că în momentul de față lucrurile s-au schimbat radical și este nevoie de un nou model care să funcționeze următorii 60 de ani”, a declarat președintele AEI pentru FANATIK.

ADVERTISEMENT
Dialog halucinant între vedetele Pro TV. Filmați în timp ce analizau cât de...
Dialog halucinant între vedetele Pro TV. Filmați în timp ce analizau cât de sexy sunt colegele: „Dacă ele sunt «piese» acum, cum erau când plesneau de tinerețe?”
După 8 ani, a recunoscut relația cu Ion Țiriac și a spus totul...
După 8 ani, a recunoscut relația cu Ion Țiriac și a spus totul despre viața lângă un miliardar: "Mai bine plâng pe un iaht!"
Locul în care se consumă cele mai multe droguri. Este o universitate de...
Locul în care se consumă cele mai multe droguri. Este o universitate de top în care 90% dintre studenți au încercat
Simona Halep rupe tăcerea: „M-a părăsit, a fost un șoc să stau fără...
Simona Halep rupe tăcerea: „M-a părăsit, a fost un șoc să stau fără el”. A vorbit despre unul dintre cele mai grele momente
Prețul uriaș cu care se vinde cea mai scumpă proprietate din lume
Prețul uriaș cu care se vinde cea mai scumpă proprietate din lume
Garsonieră de 15 metri pătraţi,
Garsonieră de 15 metri pătraţi, "cu patul sub masă", scoasă la vânzare cu 143.000 de euro, preţ redus. Afaceri cu imobiliare în Milano
Scriitor reclamat de vecini dintr-un motiv bizar: „Blocul riscă să se prăbușească din...
Scriitor reclamat de vecini dintr-un motiv bizar: „Blocul riscă să se prăbușească din cauza cărților“
Luna Plină în Fecioară pe 24 februarie. Gemenii, Fecioarele, Săgetătorii și Peștii vor...
Luna Plină în Fecioară pe 24 februarie. Gemenii, Fecioarele, Săgetătorii și Peștii vor fi cei mai influențați de Luna Plină
Ce a transmis Silvia Chifiriuc, soția lui Petre Roman, în ziua în care...
Ce a transmis Silvia Chifiriuc, soția lui Petre Roman, în ziua în care Mioara a decedat: ”Numai așa vine binele și fuge răul”
Legea pensiilor. Articolul care spulberă speranțele pensionarilor
Legea pensiilor. Articolul care spulberă speranțele pensionarilor
Vedeta de la noi care a fost filmată în timp ce făcea amor!...
Vedeta de la noi care a fost filmată în timp ce făcea amor! Imaginile au ajuns virale: „Nu cred că e ceva rușinos...”
Ce religie are Cătălin Măruță. A fost botezat la fel ca părinții lui
Ce religie are Cătălin Măruță. A fost botezat la fel ca părinții lui
Bianca Drăgușanu a îmbrăcat o bluză transparentă și și-a lăsat sânii la vedere....
Bianca Drăgușanu a îmbrăcat o bluză transparentă și și-a lăsat sânii la vedere. Ultimele intervenții estetice pe care și le-a făcut
Zodii protejate de Dumnezeu în ultimele zile ale lunii februarie. Au parte de...
Zodii protejate de Dumnezeu în ultimele zile ale lunii februarie. Au parte de schimbări benefice și noroc cât cuprinde