Deprecierea leului anunță criza financiară. Rezultatul votului de duminică și criza politică au pornit furtuna: „Vom simți acest lucru la buzunar”

Economiștii sunt de părere că România se află în fața unei adevărate furtuni financiare după rezultatele primului tur al alegerilor prezidențiale și demisia premierului Marcel Ciolacu de luni. Efectele au început să se vadă încă de luni, cu scăderi semnificative pe bursă a acțiunilor principalelor companii, iar marți presa a scris despre un efort uriaș al BNR pentru a menține stabil cursul leu/euro. Potrivit acestora, fără măsuri urgente românii s-ar putea trezi cu o nouă creștere a prețurilor și a ratelor bancare, și asta doar în viitorul apropiat.

Victoria lui Simion și demisia lui Ciolacu aruncă România în aer

BNR a recunoscut oficial că luni a cheltuit circa două miliarde de euro pentru a menține stabil cursul leu/euro. Alți economiști, precum Iancu Guda, au avansat cifre mult mai mari, de până la 3 miliarde aruncate de BNR pe piață pentru a menține valoarea leului stabilă. Chiar și în aceste condiții, marți euro a trecut oficial pentru prima dată de pragul psihologic de 5 lei, ajungând până la peste 5,3 lei la casele de schimb valutar.

Dacă leul pare stabil acum, depășind ușor pragul de 5 lei, există așteptări în piață să ajungă până la 6 lei, adică o devalorizare cu 20% a leului românesc în raport cu moneda europeană. Potrivit celor de la Reuters, banca americană JP Morgan mizează pe deprecierea leului, și au pus acest lucru pe victoria lui George Simion. Într-o notă recentă, banca schițase scenarii incluzând o devalorizare de 3-5% și o devalorizare de 15-20%. „Am pleda pentru o probabilitate de 50/50 între cele două scenarii de devalorizare, dar evoluțiile de pe teren vor conta enorm, de asemenea”, a declarat Anezka Christovova de la JPMorgan.

„E chiar mai grav decât ne așteptam, cam ăsta este mesajul piețelor. E grav, știm, avem deja informațiile astea reflectate în cursurile acțiunilor care au scăzut încă de luni. Dar în momentul în care ai 40% în loc de 30% înseamnă că Maduro/Chavez are șanse mai mari să-și aplice programul. Sunt numai vești proaste”, a declarat, pentru FANATIK, economistul Radu Nechita, profesor la UBB din Cluj-Napoca, comparând programul politic al liderului AUR, ce promitea o serie de naționalizări, cu cel al liderilor sud-americani.

Digi24.ro

CCR a primit o cerere de anulare a turului 2 al alegerilor. Când va lua o decizie

Demisia din funcția de premier a lui Marcel Ciolacu a condus și la mai multă incertitudine, în condițiile în care a oferit șansa directă noului președinte de a numi un nou premier și a pus sub semnul întrebării implementarea reformelor de către noul guvern.

„Se adună norii negri asupra economiei, și pare că politicienii nu fac altceva decât să stârnească furtuna financiară ce se abate asupra României. Demisia premierului Ciolacu, anunțurile sale privind o incapacitate de plată care s-ar afla România nu au făcut altceva decât să pună gaz peste temerile investitorilor pentru că mulți dintre ei au început să-și retragă investițiile din țara noastră.

Digisport.ro

Numărul 1 al României, chemat la Sankt Petersburg, lângă ”marele trădător al Ucrainei”! Răspunsul i-a lăsat ”mască” pe ruși

Deprecierea cursului monedei naționale vine să reflecte această criză în care cred că este absolut necesar ca președintele, premierul să iasă în spațiul public să reafirme angajamentele în privința reformelor, să dea asigurări că nu riscăm să intrăm în incapacitate de plată, să ofere o gură de oxigen într-o situație ce devine din ce în ce mai sufocantă”, a declarat, pentru FANATIK, economistul Adrian Negrescu.

Situația se va agrava. Urmează inflație și noi scumpiri

Economiștii sunt de părere că asistăm acum, la fel ca după momentul 24 noiembrie 2024, la retragerea capitalului din piață. Altfel spus, investitorii din țara noastră caută să cumpere euro și să iasă din piață.

„Cursul se modifică pentru că, comparativ cu cât se vindea/cumpăra, acum se vând mai mulți lei și se cere mai mult euro. Un investitor își vinde leii ca să se retragă din România pentru că urmează inflație, pentru că urmează nu știm ce și atunci în situație de incertitudine mergi pe chestii un pic mai sigure. Euro este o creanță asupra muncii din zona euro, iar leul o creanță asupra muncii și, indirect, inclusiv statului român. Ne place sau nu ne place, suveranist sau nu, euro are o credibilitate mai mare”, a mai declarat, pentru FANATIK, profesorul Radu Nechita.

Efectul imediat va fi un nou val de scumpiri în condițiile în care majoritatea importurilor României vin din zona euro, este de părere economistul Adrian Negrescu.

„Deprecierea cursului ne va scumpi viața. Ne va aduce un nou val de inflație, de creșteri de prețuri în condițiile în care noi importăm mare parte din mâncare din Occident. Cumpărăm această mâncare cu euro de la importatori. Cu cât euro este mai scump prețurile vor crește. Noi suntem o economie euroizată, iar dacă cursul va continua să crească vom simți acest lucru în buzunar cu toții. Ne vom consolida poziția drept țara cu cea mai mare inflație din Europa”, a mai precizat acesta.

Rate mai mari la credite

Profesorul Radu Nechita este de părere că odată cu deprecierea leului va urma și o creștere a dobânzilor bancare în condițiile în care inflația mai mare conduce automat la o creștere a dobânzilor.

„Situația se va agrava. Inflația, cursul valutar și dobânzile sunt conectate, și nu cred că BNR va continua să împrăștie miliardele de euro pentru a ascunde temporar situația reală sub preș și, în același timp, să asigure o putere de cumpărare a leului stabilă.

Dacă avem inflație înseamnă că puterea de cumpărare a monedei va scădea în timp față de toate produsele pe care le poți cumpăra, inclusiv față de un produs specific care este euro. Inflația anticipată mai mare înseamnă deteriorarea cursului și dacă puterea mea de cumpărare a banului în care acord un credit este mai mare înseamnă că eu cer o compensație suplimentară. Eu ți-aș da cu 10% dacă inflația e 3%, dar altfel trebuie să măresc rata de compensare. Adică nu accept să fiu compensat în bancnote de Monopoly”, a mai explicat profesorul Radu Nechita care vede inevitabilă o creștere a ratei dobânzilor pe termen lung în aceste condiții.

Criza financiară ascute lupta electorală

O criză financiară, chiar și emergentă, are capacitatea de a schimba lupta electorală în turul secund, după cum FANATIK a scris luni. Problema este capacitatea candidaților de a calma piețele financiare în acest moment astfel încât populația să nu aibă de suferit. Economiștii spun că au nevoie ca cei doi candidați să-și facă publice planurile economice și să asigure investitorii cu privire la stabilitatea fiscală a țării. Nicușor Dan a ieșit deja la atac pe această temă, susținând că „România este zguduită de primele efecte ale unui experiment nociv, reprezentat de Simion”.

„Este absolut esențial ca cei doi candidați să iasă public și în aceste două săptămâni să vorbească despre planurile lor economice. Asta pentru că sunt foarte multe semne de întrebare, mai ales în ceea ce-l privește pe George Simion, care în campania trecută promitea anularea dobânzilor pentru creditele românilor, o aberație cum n-am văzut în ultimii 20 de ani în politica românească. E nevoie ca ambii candidați să vorbească despre economie, ce soluții au, mai ales că vor lucra cu un nou guvern în privința deficitului bugetar, cum vor combate inflația”, a declarat, pentru FANATIK, Adrian Negrescu.

O altă soluție, este de părere profesorul Radu Nechita, ar fi ca BNR să nu mai intervină în apărarea leului și să prezinte populației evoluția cursului drept efect al votului politic. Altfel spus, BNR ascunde practic populației efectele reale ale votului de duminică, iar oamenii au dreptul să știe care este percepția asupra investitorilor a alegerilor de duminică.

„Este un șoc pe care BNR-ul însă îl ascunde. Degeaba atragem atenția că prăjim cursul cu politicile astea când BNR-ul aruncă două miliarde ca să nu se vadă. BNR-ul ascunde sub preș dezastrul. La două miliarde pe zi, rezerva valutară ne ajunge 20-30 de zile. Să lase cursul să se ducă și să spună că au luat această decizie pentru ca populația să vadă care sunt consecințele votului, cum este percepută România în noul context. Să nu pună degetul pe cântar, să lasă instrumentele de măsură să funcționeze”, a declarat profesorul Radu Nechita, pentru FANATIK.