Deputații USR vor să le ia sediile subvenționate partidelor politice fără aleși. De ce se opune Autoritatea Electorală

Un proiect de lege, inițiat de deputatul USR Alin Gabriel Apostol și susținut de alți opt deputați USR, printre care Claudiu Năsui și Cristina Prună, vrea să lase partidele politice, care nu au aleși locali, primari sau parlamentari, fără sediile de la stat. Autorul inițiativei arată că deși există circa 300 de partide politice înregistrate oficial în România, foarte puține reprezintă interesele cetățenilor în condițiile în care pur și simplu nu au aleși locali, primari sau parlamentari.

Partidele fără aleși, fără sedii subvenționate

Potrivit Legii 334/ 2006, Legea finanțării partidelor politice, „autoritățile administrației publice centrale și locale pot asigura spații pentru sediile centrale și locale ale partidelor politice, precum și terenurile aferente”, închirierea acestor spații urmând „regimul juridic prevăzut pentru închirierea spațiilor cu destinație de locuință”. În condițiile în care este vorba de spații de la stat, chiriile pe care partidele le plătesc efectiv sunt mult sub prețul pieței (anul trecut PSD plătea 270 de euro chirie pentru sediul din Kiseleff).

Tot la art. 26 din aceeași lege se stipulează că partidele sunt obligate să predea sediile în momentul în care-și încetează activitatea. „Partidele politice care își încetează activitatea ca urmare a reorganizării, autodizolvării sau dizolvării pronunțate prin hotărâri definitive ale instanțelor judecătorești sunt obligate să predea autorităților administrației publice locale, în termen de 30 de zile, spațiile pe care le-au deținut cu contract de închiriere încheiat cu acestea”.

Deputatul USR Alin Apostol menționează în expunerea de motive a inițiativei legislative că un partid care nu are reprezentanți, fie la nivel local sau național, nu este practic obligat să predea sediul primit cu chirie.

Digi24.ro

Fată de 15 ani din Călărași, găsită moartă în casă. Adolescenta ar fi încercat o provocare de pe TikTok

„Legea nu distinge între tipuri diferite de partide politice, cum ar fi partide politice active, cu reprezentanți în Parlamentul național, consiliul județean/local, sau primari. Astfel că, odată închiriat un spațiu de la autoritatea publică locală, un partid care nu are reprezentanți în niciunul dintre forurile menționate nu este obligat să predea înapoi autorității publice locale spațiul pe care îl închiriază”, se arată în documentul citat ce subliniază că în condițiile în care un partid nu are niciun ales poate folosi în continuare spațiul pus la dispoziție.

Inițiatorul proiectului legislativ susține că, în condițiile în care în România există circa 300 de partide politice, ar trebui introdus un criteriu de diferențiere pentru ca doar partidele care au aleși, locali sau parlamentari, să poată beneficia de aceste spații subvenționate.

„Propunem introducerea unor criterii de prioritate în ceea ce privește partidele politice care pot închiria sedii de la autoritățile publice locale şi limitarea închirierilor doar pentru acele partide care au reprezentanți aleși la nivel local sau național. Astfel că partidele care au reprezentanți in foruri naționale sau locale pot avea acces la aceste imobile, iar partide politice care nu au sau nu mai au reprezentanți în nicio astfel de instituție publică nu”.

Scopul acestei legi ar fi acela ca statul, prin autoritățile sale, „să nu mai închirieze la prețuri sub nivelul pieței anumite imobile către partide care, în fapt, nu mai reprezintă interesele cetățenilor”. Altfel spus, acordarea de sedii să se facă după același criteriu după care se acordă și subvenția pentru partidele politice.

Digisport.ro

Primele detalii ies la iveală! Imaginile surprinse cu Mbappe la Stockholm, unde a fost acuzat de viol. Ce au aflat suedezii

Partide fără aleși, dar cu sedii în centrul Capitalei

Deputatul USR care a inițiat această lege spune că a trimis adrese la RA-APPS, Ministerul Dezvoltării și Administrația Fondului Imobiliar București (AFI) pentru a primi datele cu sediile pe care le au în prezent partidele fără aleși, însă susține că doar ultima instituție i-a transmis un răspuns oficial. Deputatul Alin Apostul susține că celor de la RA-APPS le-a transmis cererea de informații de acum un an și șapte luni, fără ca Regia să le răspundă. Ministerul Dezvoltării nu a răspuns, deși cerea de informații a fost transmisă în luna ianuarie a acestui an.

În ceea ce privește răspunsul celor de la AFI, se observă că patru din cele cinci partide care beneficiază de sedii (uneori ultra-centrale) nu au reprezentanți la nivel local sau național și, susține deputatul USR, „nu reprezintă interesele cetățenilor” astfel.

AEP se opune inițiativei

Consiliul Economic și Social a avizat pozitiv propunerea legislativă însă cu observația că partidele ar trebui să poată să-și păstreze sediile și în cazul succesului în alegerile pentru Parlamentul European, nu doar cele locale sau naționale.

Guvernul nu a emis un punct de vedere propriu cu privire la această inițiativă, lăsând la latitudinea Parlamentului oportunitatea reglementării. Totuși, în punctul de vedere al Executivului sunt emise câteva observații critice, majoritatea de natură juridică (ce se întâmplă cu principiul autonomiei locale și cu libertatea contractuală?) însă, în principal Guvernul spune că „inițiatorii nu au prezentat niciun argument de natură să releve deficiența sau insuficiența actualului cadru normativ incident cu privire la materia de referință”.

Pe de altă parte, Executivul a cerut și un punct de vedere de la Autoritatea Electorală Permanentă, instituția condusă de Toni Greblă venind cu o serie de argumente împotriva inițiativei legislative susținute de deputații USR. Astfel, AEP arată că prevederile legii privind finanțarea partidelor politice trebuie corelate cu Legea partidelor politice (14/2003) ce stipulează că un partid politic se dizolvă pe cale judecătorească când nu a desemnat candidați, singur sau în alianță, în două campanii electorale succesive, cu excepția celei prezidențiale, în minimum 75 de circumscripții electorale în cazul alegerilor locale, respectiv o listă completă de candidați în cel puțin o circumscripție electorală sau candidați în cel puțin 3 circumscripții electorale, în cazul alegerilor parlamentare

„Se observă faptul că Legea nr. 14/2003 nu sancționează rezultatul obținut de partidul politic in urma alegerilor, ci inactivitatea acestuia, prin inactivitate înţelegându-se neparticiparea cu candidați în alegeri”, se arată în răspunsul celor de la AEP.

Autoritatea arată că articolul 2 al aceleiași legi stipulează că partidele politice „promovează valorile şi interesele naționale, pluralismul politic, contribuie la formarea opiniei publice, participă cu candidați în alegeri și la constituirea unor autorități publice şi stimulează participarea cetățenilor la scrutinuri”.

Altfel spus, în argumentarea celor de la AEP, partidele politice sunt instituții care promovează bunuri publice (interesele naționale, pluralismul politic), iar faptul că acesta nu a obținut vreun mandat nu înseamnă că activitatea sa încetează sau, așa cum spune inițiatorul, nu mai promovează interesele cetățenilor. În concluzie, AEP susține că această facilitate ar trebui acordată partidelor pe toată durata existenței acestora.

„În consecință, un partid politic care a propus candidați, dar nu a obținut mandate în urma alegerilor nu își încetează existența. Or, în opinia noastră, facilitatea acordată de statul român partidelor politice cu privire la asigurarea sediilor acestora, în conformitate cu prevederile art. 26 alin. (1) din legea nr. 334/2006, ar trebui să fie valabilă pe toată durata existenței acestor entități”, se mai arată în răspunsul celor de la AEP.