Deputatul AUR Dan Tanasă, nou derapaj la adresa livratorilor străini. Sociologii explică de ce românii adoptă ideile xenofobe

Dan Tanasă, deputat AUR, a făcut o postare pe pagina sa de Facebook, cu referire la livratorii străini veniți în România. Nu este prima oară când își exprimă dezacordul cu privire la muncitorii veniți din alte țări. De asemenea, în România au fost înregistrate și cazuri grave de violență asupra lucrătorilor de altă naționalitate. Ce spun specialiștii cu privire la impactul mesajelor de acest tip și cum explică faptul că o parte din românii din diaspora sunt de acord cu aceste mesaje xenofobe.

Deputatul AUR Dan Tanasă, o nouă postare controversată la adresa lucrătorilor străini

Cunoscut pentru opiniile sale împotriva lucrătorilor străini din România, deputatul AUR Dan Tanasă vine, din nou, cu un mesaj îndreptat spre cetățenii asiatici care își câștigă existența la noi în țară. Pe pagina sa de Facebook, politicianul a distribuit o imagine cu soldați români, însoțită de un mesaj.

„Noi am murit pe front pentru ca voi să nu muriți de foame fără curierul străin necalificat!”, se arată în postarea lui Dan Tanasă. În secțiunea de comentarii, văzând criticile la adresa postării sale, tot el a adăugat: „Aștept în continuare unul mai răsărit dintre bananieri care să mă combată cu argumente. Ceva simplu, orice. Deocamdată văd doar înjurături și spume la gură de la unii care se pretind „educați”. Până atunci, las și eu asta aici!”, adăugând o captură de ecran cu un titlu de știre în care se anunța faptul că polițiștii au identificat o rețea de traficanți de droguri în care ar fi fost implicați și nepalezi.

Dan Tanasă nu este la primul mesaj de acest tip: a fost făcută o plângere penală pentru incitare la ură

Deputatul AUR Dan Tanasă a mai avut un derapaj de acest tip, chiar în vara anului 2025. În luna august, acesta îndemna românii, pe rețelele de socializare, să refuze comenzile de mâncare dacă erau livrate de un cetățean străin.: „Refuzați comanda dacă nu e livrată de un român. Nu mai încurajați importul de muncitori necalificați din Asia și Africa. Treziți-vă!!!”, se arăta în postarea sa de pe Facebook.

Digi24.ro

VIDEO Viktor Orban, atac la un europarlamentar român. Ce l-a supărat pe premierul ungar

Atunci, Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării (CNCD) a anunțat că s-a autosesizat, în contextul în care mesajul politicianului era unul discriminatoriu. În același timp, deputatul PNL Alexandru Muraru a anunțat că a depus o plângere penală împotriva lui Dan Tanasă pentru infracțiunea de incitare la ură sau discriminare, faptă prevăzută și pedepsită de Art. 369 din Codul Penal. Același lucru l-a făcut și polițistul Marian Godină. În același timp, parlamentarul i-a acuzat pe liderii AUR că „s-au specializat în fabricarea de crize artificiale pentru a instiga la ură împotriva străinilor”.

Digisport.ro

Lovitură de teatru: Donald Trump a făcut anunțul așteptat de toată lumea despre Iran și a dat totul peste cap

Cazurile de violență asupra lucrătorilor străini au explodat în România

La doar câteva zile după postarea deputatului AUR, un livrator de mâncare a fost agresat în plină stradă, în București. Un polițist aflat în timpul liber se afla în zonă exact la momentul atacului, astfel că a intervenit și l-a pus la pământ pe agresor, un tânăr în vârstă de 20 de ani, care i-a spus livratorului să plece la el în țară pentru că este un „invadator”.

În luna septembrie, un alt livrator străin a fost atacat, de data aceasta în Cluj. Un muncitor din Bangladesh a fost bătut cu bestialitate de un bărbat, cu o bucată de lemn, provocându-i leziuni la nivelul capului, spatelui și picioarelor. Victima a avut nevoie de 40-45 de zile de îngrijiri medicale, iar agresorul a fost arestat.

Tot în septembrie, un alt străin a fost în centrul unui scandal, în Capitală. Scenele au avut loc pe o stradă din Sectorul 3. Atunci, un livrator aflat pe scuter a fost înconjurat de trei bărbați nervoși, totul din cauza unei încăierări în trafic. În octombrie, un bărbat de 51 de ani din București a profitat de neatenția unui cetățean străin, care lucra ca livrator, și i-a furat scuterul și banii.

Nici următoare lună a anului 2025 nu a fost lipsită de incidente. Pe 2 noiembrie, un  livrator srilankez a fost atacat în plină stradă, de doi tineri, o fată și un băiat, după o șicanare în trafic în Popești-Leordeni. Tinerii s-au oprit lângă bărbat și au coborât din vehicul. Fata a început să-l înjure, să-l scuipe și să-l lovească în mod repetat cu un cablu de telefon.

Ce impact au mesajele xenofobe și discriminatorii

Pe această temă, FANATIK l-a contactat pe sociologul Mihai Rusu, care ne-a dat câteva detalii cu privire la impactul pe care îl au astfel de mesaje asupra românilor. Acesta a amintit de incidentul cu livratorul agresat în București, la câteva zile de la postarea deputatului Dan Tanasă.

„E clar că astfel de mesaje care sunt formulate și diseminate în spațiul public de către personalități care dețin o autoritate instituțională au un impact cât se poate de concret asupra modelării comportamentelor cetățenilor obișnuiți. Iar în astfel de cazuri putem să vorbim despre incitare la ură, cu atât mai mult cu cât e vorba de reiterarea unui comportament care deja a produs niște consecințe nefaste. Deci în acest caz trebuie să excludem faptul că persoana care a făcut aceste afirmații nu putea să își imagineze consecințele pe care declarația sa le-ar putea produce”, a declarat sociologul.

De asemenea, Mihai Rusu subliniază că, pentru faptul că mesajul vine din partea unui politician, acesta va influența anumite categorii de oameni care se identifică cu astfel de idei. În acest context, sociologul susține că România, potrivit statisticilor, nu are o problemă la capitolul imigranți.

„Un astfel de mesaj nu doar că pune gaz pe foc, ci reprezintă chiar butelia care poate să explodeze în spațiul public. Pentru că, la nivelul societății românești, nu există, cel puțin deocamdată, o ură față de imigranți, față de imigranții din Sud-Estul Asiei, în mod particular, care sunt văzuți ca fiind niște resurse foarte utile la adresa cetățenilor români. Astfel de declarații creează, efectiv, o problemă acolo unde nu există, doar pentru a ne alinia și noi la un discurs prevalent în Statele Unite, în alte țări ale Uniunii Europene, în care imigrația este, într-adevăr, deja o problemă. Dar în România, din nou, imigrația nu este o problemă. Statisticile arată lucrul acesta”, a menționat sociologul Mihai Rusu.

De ce românii din diaspora sunt împotriva lucrătorilor străini, deși se află în aceeași poziție

Întrebat de ce o parte din românii din diaspora sunt de acord cu astfel de mesaje, deși și ei sunt într-o poziție similară, de lucrători într-o altă țară, sociologul Mihai Rusu a declarat că este vorba despre „unul dintre marile paradoxuri ale diasporei”.

„Teoriile convenționale din sociologie și științele sociale insistau asupra faptului că experiența de migrație deschide niște orizonturi culturale și duce la o mai mare europenizare, astfel încât persoanele, mă refer aici la românii care au această experiență a migrației, vor fi mai pro-europeni, vor integra în propria lor viziune despre lume valori care sunt mai convergente cu etica și etosul Uniunii Europene.

Lucrul acesta a funcționat, dar până acum 2 ani, să zicem, când pe fondul acestui val suveranist diaspora a votat pentru prima dată cu partidele naționaliste, populiste chiar de extremă dreaptă. Și spun că e un mare paradox pentru că experiența migrației ar trebui să îți accentueze empatia față de celălalt. Și atunci dacă cineva s-a confruntat cu probleme de integrare, a experimentat suferința de a fi exclus sau neintegrat sau discriminat sau să devină victima unor stereotipuri sau chiar discriminării, ar fi de așteptat că acele persoane să devină mult mai sensibile față de alte categorii care vor fi puse exact în același scenariu sau situații.

Ei, lucrurile arată că, în realitate, lucrurile nu funcționează așa. Dimpotrivă, există aici un fel de ciclicitate a excluderii, în sensul că dacă eu am trecut prin asta, atunci și celălalt să sufere aceleași experiențe și doar prin suferința asta să îmi valideze și mie faptul că a trebuit să trec prin toate acele dificultăți”, a explicat sociologul.

Cum sunt valorile creștine date la o parte când vine vorba de livratorii străini

Partidul AUR plasează religia și valorile creștine în centrul doctrinei sale politice, dar, cu toate acestea, membrii formațiunii politice apelează la mesaje discriminatorii și xenofobe. Sociologul Mihai Rusu a explicat și acest aspect. Acesta susține că este vorba despre o „contradicție de-a dreptul”, în sensul în care creștinismul este o religie întemeiată pe ideea de a-ți iubi aproapele, însă acest „aproape” este conceput diferit.

„Vedem că modul în care discursul religios definește „aproapele” poate să fie adaptat în funcție de alte imperative ideologice. Adică „aproapele” în discursul politic este cel care seamănă cu tine în termeni de etnie, religie, identificare de altă natură. Iar celălalt, care este imigrant, deși a devenit aproapele tău în sens fizico-spațial, el rămâne o alteritate distantă. Dar eu aș spune că adevărata moralitate este aceea de a-ți iubi distantul, de a face acest efort de a te apropia de persoane și de categorii care sunt social și cultural mai îndepărtate. În contextul acesta al globalizării se întâmplă să-ți fie cât se poate de apropiate fizic.

Dar vedeți că aici e un alt paradox. Sunt mai multe forme de distanță. Una este distanța fizică și alta este distanța socio-culturală. În mod paradoxal, cele două nu sunt congruente. În sensul că noi putem să trăim în proximitate fizică imediată cu alții, dar acea alteritate pe care o reprezintă oamenii respectivi să fie extrem de îndepărtată din cauza unor considerente socio-culturale: credințe diferite, religie diferită, stereotipuri, prejudecăți și alte asemenea elemente ce țin de cultură, nu de umanitatea noastră care, până la urmă, este împărtășită”, a mai spus sociologul Mihai Rusu pentru FANATIK.