Mihai Ioan Lasca, deputat de Bihor, aflat pe listele Alianței pentru Unirea Românilor până în martie 2021, va fi obligat să-i plătească daune materiale în valoare de 15.000 de lei un bărbat pe care l-a agresat în urmă cu 3 ani. Hotărârea a fost luată marți, 19 iulie 2022, de Judecătoria Oradea și nu este definitivă.
Instanța a admis în parte cererea de chemare în judecată a lui Emanuel I., un bărbat care, în 2019, a făcut plângere penală împotriva lui Lasca, pe motiv că acesta l-a agresat în trafic. Conform rechizitoriului, deputatul a blocat mașina victimei, după care l-a lovit cu pumnul, provocându-i răni care au avut nevoie de 20 de zile de îngrijiri medicale.
”În sarcina inculpatului s-a reținut faptul că, în data de 24.08.2019, în jurul orei 11:30, după ce i-a blocat mașina persoanei vătămate, în trafic, pe DN 79, direcția de mers spre Municipiul Salonta, a agresat-o fizic pe aceasta, prin aplicarea mai multor lovituri cu pumnul în zona feței și în zona costală, provocându-i leziuni care au necesitat un număr de 20 (douăzeci) zile de îngrijiri medicale, conform raportului de expertiză medico-legală”, se arată în dosarul parlamentarului ex-AUR.
În timpul procesului, Lasca s-a apărat spunând că s-a întâlnit cu victima la aeroportul din Oradea iar aceasta l-a salutat ”cu degetul mijlociu”. El a recunoscut că l-a urmărit, însă doar ca să-i ceară explicații. Când l-a ajuns, în sfârșit, bărbatul și-ar fi smuls singur ștergătorul de la mașină pentru a-l folosi ca armă. El a mai susținut că i-a provocat răni ”superficiale” în timp ce se apăra de atacurile omului.
Din păcate pentru el, întreaga scenă a fost filmată de alți participanți la trafic, iar înregistrările au ajuns pe masa instanței.
În 2021, Mihai Ioan Lasca a fost condamnat definitiv la 2 ani de închisoare cu suspendare și 120 de zile de muncă în folosul comunității. Presa a speculat că motivul real al conflictului ar fi fost că bărbatul agresat era actualul soț al fostei partenere de viață a lui Lasca, de care acesta nu s-a despărțit în relații prea bune. În urmă cu ceva timp, aceasta ar fi primit chiar și un ordin de protecție împotriva lui Lasca.
După ce a deputatul a fost condamnat penal, victima acestuia i-a deschis un nou proces, în civil, care s-a finalizat în această săptămână. Lasca poate ataca decizia instanței în 30 de zile de la comunicare. Anterior, el a anunțat că nu intenționează să demisioneze din Parlament, motivând că problemele lui ”personale” nu au legătură cu activitatea de deputat.
Într-un alt dosar, Mihai Ioan Lasca a fost trimis în judecată de DIICOT, alături de alte 11 persoane pentru constituirea unui grup infracțional organizat.
Procurorii susțin că gruparea se ocupa cu montarea aparaturii de copiere a datelor de identitate a cardurilor folosite la ATM de clienții unor bănci din Cehia, Olanda și Germania, încă din anul 2012. Procedura poartă numele de skimming.
Mihai Lasca a respins acuzațiile, pe care le-a caracterizat ca ”mincinoase” pentru G4Media. El spune că procurorii au interpretat eronat o serie de convorbiri telefonice și că acuzațiile legate de carduri au fost retrase, în schimb au apărut altele, de trecere frauduloasă a graniței a unor imigranți. De asemenea, el a mai spus despre condamnarea în cazul bărbatului bătut că a fost una ”politică”.
În Parlamentul României, Mihai Ioan Lasca este membru în Comisia pentru cercetarea abuzurilor, corupției și pentru petiții; și în cea pentru mediu și echilibru ecologic.
El a luat cuvântul de 52 de ori de la tribună, a avut 11 propuneri legislative și 5 interpelări. Conform ultimei declarații de avere, Lasca a primit o indemnizație de 132.000 de lei, în anul 2021, este proprietar a două terenuri și deține o mașină fabricată în urmă cu 11 ani, Anul trecut, el a făcut un împrumut la bancă, în valoare de 54.000 de euro, pe care s-a obligat să-l plătească până în 2024.
Înainte să intre în Parlament, Lasca a fost administrator la o firmă de protecție și pază, unde că câștigat 18.000 de lei în decurs de un an. La începutul lunii iulie, Lasca a anunțat că se află printre membrii fondatori ai unei noi formațiuni politice intitulată Patrioții Poporului Român (PPR).