Derapajul lui Claudiu Bleonț de la Gala Premiilor GOPO, prin ochii unui psiholog. „Umilirea repetată în copilărie poate duce la probleme de sănătate mintală”

Derapajul lui Claudiu Bleonț de la Gala Premiilor GOPO a stârnit o adevărată revoltă pe rețelele de socializare. Actorul a generat numeroase controverse, chiar și printre vedete, prin declarațiile făcute pe scenă în prezența fiicei sale de 11 ani, Eva. Episodul considerat ”umilitor” a fost analizat de Alina Petre, specialistul FANATIK.

Derapajul lui Claudiu Bleonț de la Gala Premiilor GOPO

La Gala Premiilor GOPO 2025, desfășurată pe 29 aprilie la Teatrul Național „I.L. Caragiale” din București, Claudiu Bleonț a fost invitat să susțină un laudatio pentru regizorul Dan Pița. Actorul a urcat pe scenă alături de fiica sa.

În timpul discursului, a făcut remarci critice la adresa alegerilor vestimentare ale Evei și a comportamentului ei, folosind un limbaj considerat de mulți ca fiind nepotrivit pentru un eveniment public. Printre altele, a spus: „Ea și-a ales țoalele, nu mi-au plăcut. I-am zis: «Nu cumva să mă faci de căcat, să zici ceva, taci dracu din gură, ești altă generație, nu vă suport»”. De asemenea, a adăugat: „Măi, gândește-te că toți oamenii din sala asta au citit enorm, au făcut școală, nu stau ca proștii pe telefon și pă asta”.

Aceste afirmații au provocat râsete în sală, însă fiica sa a părut vizibil stânjenită de situație. Reacțiile din mediul online au fost împărțite: unii au considerat momentul ca fiind o glumă nefericită, în timp ce alții l-au acuzat pe actor de umilirea publică a copilului său.

Digi24.ro

„Copii legați de mâini și împușcați”. Mărturii în premieră despre crimele de război comise de militari din trupele speciale britanice

Claudiu Bleonț: „Din dragoste adevărată, faci ceea ce trebuie, îți ceri iertare”

În urma criticilor, Claudiu Bleonț a emis un comunicat în care și-a exprimat regretul pentru cele întâmplate.

„(…) într-un moment în care voiam să împărtășesc bucuria de a fi alături de fiica mea, am spus lucruri care au fost nepotrivite și au fost percepute ca fiind dureroase. (…) Nu a fost intenția mea să o discreditez pe Eva, nu îmi doresc să îmi educ copilul prin mustrare publică. Îmi asum felul în care am procedat.

Digisport.ro

OFICIAL | Real Madrid a confirmat: Vinicius Junior, OUT

O iubesc enorm pe fiica mea. Este lumina mea, este sensul vieții mele, motivul pentru care vreau să fiu un om mai bun. (…)

Ca părinte, în dorința de a o ghida, de a-i vorbi despre responsabilitate, despre efort și valori, uneori se pot spune lucruri într-un mod care nu ajută, ci rănește. Iar când realizezi asta, din dragoste adevărată, faci ceea ce trebuie, îți ceri iertare.

Așa cum am spus și în privat, spun acum și public, îmi pare rău. Dacă am făcut-o să se simtă inconfortabil, dacă am pus presiune sau dacă am transmis altceva decât dragostea mea pentru ea, îmi pare rău. În fața tuturor, îi cer iertare în primul rând ei. Îi sunt dator cu asta, înainte de orice.

(…) Voi face tot ce ține de mine pentru a repara ce poate fi reparat, pentru a fi mai atent, mai prezent și mai bun. (…) Nu există rețete perfecte pentru a fi părinte, cred cu tărie în sinceritate, în responsabilitate și în efortul constant de a deveni mai bun. Pentru copilul meu, pentru mine și pentru lumea în care trăiesc.”, a scris actorul pe social media.

„Copiii criticați public ajung să evite inițiativa sau exprimarea liberă, de teama unui nou moment de rușinare”

Contactată de FANATIK, Alina Petre, specializată în psihologie și psihoterapie ne explică efectele negative ale unui astfel de episod asupra unui preadolescent sau adolescent, așa cum este și fiica lui Claudiu Bleonț, Eva. Psihoterapeuta susține că atunci când un copil este criticat în public, pot apărea mai multe efecte negative, atât imediate, cât și pe termen lung. Iată ce spune ea că se întâmplă, din punct de vedere psihologic și emoțional.

„Rușine și umilință – Copiii sunt foarte sensibili la felul în care sunt percepuți de ceilalți, iar o critică publică le poate provoca un sentiment intens de rușine. Umilința în fața altora le afectează stima de sine și imaginea de sine.

Scăderea stimei de sine – Repetarea acestui tip de comportament duce la convingerea că „nu sunt suficient de bun” sau că „nu merit respectul celorlalți”. Aceasta poate influența negativ motivația și încrederea în sine, mai ales în contexte sociale sau școlare.

Frica de a greși – Copiii criticați public ajung să evite inițiativa sau exprimarea liberă, de teama unui nou moment de rușinare. Pot deveni retrași sau anxioși în fața autorităților sau în grupuri.

„Umilirea repetată în copilărie poate duce la probleme de sănătate mintală”

Distrugerea relației de încredere cu părintele – Dacă un copil este expus rușinii chiar de către părintele său, relația de atașament poate avea de suferit. Copilul poate simți că nu este protejat sau înțeles, ceea ce duce la distanțare emoțională.

Modelarea unor comportamente negative – Un copil care vede că umilința sau ridiculizarea este o formă acceptabilă de comunicare poate adopta la rândul său acest comportament în relațiile cu alți copii sau viitori parteneri.

Impactul pe termen lung – Umilirea repetată în copilărie poate duce la probleme de sănătate mintală în viața adultă, precum anxietate, depresie sau dificultăți în relații interpersonale.”, a declarat Alina Petre, pentru FANATIK.

Sfaturile psihologului pentru a repara un astfel de derapaj public

Pentru o dezvoltare sănătoasă, Alina Petre este de părere că toți copiii au nevoie de corectare fermă, dar făcută cu empatie, într-un cadru privat și respectuos. De asemenea, susține că pentru refacerea relației cu un copil, după un episod de umilire publică, este nevoie de răbdare, asumare sinceră și reconectare emoțională.

Ca primi pași psihoterapeuta recomandă recunoașterea greșelii, oferirea unui spațiu de ascultare, validarea emoțiilor.

„Claudiu Bleonț și alți părinți care se întâmplă să fi trecut printr-un episod ca acesta, trebuie să aibă în vedere următoarele. Recunoașterea greșelii (fără scuze forțate). Primul și cel mai important pas este ca adultul să-și asume comportamentul. Atenție, fără să-l justifice sau să-i minimalizeze impactul. Poate spune următoarele: „Îmi pare rău că am spus acele lucruri în fața altora. Te-am făcut să te simți rușinat(ă), și asta nu este în regulă.”

Apoi este nevoie de oferirea unui spațiu de ascultare. Copilul trebuie să aibă șansa să spună ce a simțit, fără să fie întrerupt sau corectat. Întrebarea „Vreau să știu ce ai simțit atunci. Cum te-ai simțit când am spus acele lucruri!” este suficientă. Ascultarea fără judecată e cheia pentru reconectare.

Ca următor pas, ar fi validarea emoțiilor. Este esențial să i se confirme că sentimentele lui sunt firești. „E normal să te fi simțit trist(ă) sau jenat(ă). Oricine s-ar fi simțit așa în locul tău.””, sunt cele punctate de specialista FANATIK.

Ultimii pași în repararea relației cu copilul tău, după un episod de umilire publică

În continuare, Alina Petre mărturisește că vorbele și cele de mai sus sunt importante, însă, fără fapte ele nu valorează nimic în fața preadolescentului sau adolescentului în cauză.

„Repararea prin acțiuni, nu doar cuvinte. Gesturile mici contează: petrecerea timpului împreună, un mesaj scris, o invitație la o activitate preferată. Toate arată că părintele vrea să repare și să refacă legătura.

– Stabilirea unor noi limite și promisiuni. Părintele poate spune clar că nu va mai folosi rușinarea ca metodă. De asemenea, va puncta că vor exista alte moduri de a vorbi despre comportamentele care nu sunt în regulă. „De acum încolo, dacă am ceva important de spus, o voi face doar între noi, cu blândețe.”

– Modelarea comportamentului dorit. Copiii învață din ceea ce văd. Așadar, părintele trebuie să-și monitorizeze tonul, limbajul și reacțiile, oferind un exemplu de autoreglare și respect.”, a încheiat psihoterapeutul despre cazul derapajului din media a lui Claudiu Bleonț.