Fetița a descoperit o amuletă ciudată într-o drumeție oarecare. Aceasta are forma unui scarabeu și o vechime de peste 3.500 de ani, potrivit unui anunț făcut de Autoritatea Israeliană pentru Antichități (IAA). Copila se afla alături de familie într-o drumeție în situl antic Tel Qana din Hasharon.
Amuleta este decorată cu un desen ce prezintă doi scorpioni. Conform IAA, acest simbol o reprezintă pe zeița egipteană Serket, o zeiță a protecției în viața de apoi. Mai mult, scarabeul era considerat sacru de egipteni și era simbolul unei vieți noi. O altă decorațiune de pe amuletă e simbolul ”nefer”.
În limba egipteană veche acest simbol însemna ”bun” sau ”ales”. Amuletele erau concepute sub forma unui gândac de bălegar considerat sacru de egipteni. IAA a precizat că amuletele-scarabeu erau folosite ca sigiliu, fiind dovezi ale influenței și dominației Egiptului Antic în regiune.
Arheologii cred că o personalitate importantă din Egiptul Antic a trecut prin acea zonă și a scăpat amuleta. Alți specialiști iau în considerare ipoteză conform căreia amuleta a fost îngropată în mod intenționat. Astfel de descoperiri sunt importante pentru că oamenii pot înțelege mai multe despre trecutul lor.
De exemplu, în România fuseseră descoperite în urmă cu mai multe luni două comori impresionante, chiar într-o pădure din Botoșani. Aici, comoara veche de 2.400 de ani, ascunsă în pământ, conținea 60 de monede din argint, datate în secolul IV înainte de Hristos.
O descoperire arheologică în premieră pentru Moldova, undeva în pădurea din comuna Copălău, Botoșani. Cei care au descoperit comoara sunt Marian Alecu și Adi Dănilă, specializați în astfel de expediții, înarmați cu detectoare de metale profesionale.
“Nu ne-am așteptat, a fost ceva senzațional pentru noi! Nu am căutat niciodată ceva anume, doar ieșim la mișcare. Acum a fost norocul nostru, ziua noastră norocoasă. Ne ghidăm să nu mergem în siturile arheologice.
În rest, cea mai importantă este mișcarea pentru noi. Au rămas impresionați de descoperirea noastră, nu se așteptau să găsim așa ceva, nefiind specifice zonei noastre, s-au găsit mai mult în zona carpatică, e o descoperire senzațională și sperăm să aflăm mai multe de la muzeu!“, povestea Adi Dănilă.
Potrivit legii, comoara a fost predată Direcției Județene pentru cultură și Patrimoniu Național Botoșani. Descoperitorii vor primi o parte din valoarea acesteia, conform legii. “Este vorba despre niște monede din timpul lui Filip al II-lea, cam 300 – 400 de ani înainte de Hristos. Despre circulația lor nu pot să vă dau detalii până nu merg pe mâna specialiștilor, adică toate lucrurile care țin de autentificarea lor, despre cercetarea lor vor veni după ce vor fi expertizate de către arheologii Muzeului Județea.
Aceștia vor completa demersul făcut de cei doi amatori care au deținut detector de metale în condițiile legii, pentru că oamenii au fost și le-au declarat la poliție, conform legislației în domeniu. Descoperirea a fost făcut în afara unui sit arheologic reperat în Repertoriul Arheologic Național sau în lista Monumentelor Istorice”, explica Dănuț Huțu, directorul Direcției pentru Cultură, pentru Monitorul de Botoșani.