Descoperire surprinzătoare a oamenilor de ştiinţă despre femei. Mai dispare un mit în favoarea discriminării de gen

Bărbații vânau, femeile culegeau. Aceasta a fost mult timp viziunea dominantă asupra strămoșilor noștri preistorici. Totul s-ar putea schimba după descoperirea unei femei, îngropată în urmă cu 9.000 de ani în Munții Anzi cu arme și instrumente de vânătoare și analiză a altor situri funerare din America.

Femeia, despre care se estimează că avea între 17 și 19 ani când a murit, a fost îngropată cu obiecte care sugerau că vânează animale mari cu sulița și instrumente pentru tranșarea animalelor mari și prelucrarea pieilor.

Descoperirile recente sugerează faptul că vânătoarea de animale mari era o activitate comunitară la care participau toate persoanele capabile să ajute, indiferent de sex.

Cercetătorii au studiat 107 situri funerare

„Diviziunea muncii în societățile recente de vânători-culegători sunt extrem de divizate în funcție de gen, ceea ce i-ar putea determina pe unii să creadă că inegalitățile sexiste în lucruri precum salariul sau funcția sunt cumva ‘naturale’ “, a declarat autorul principal al studiului Randy Haas, profesor asistent de antropologie la Universitatea California, citat de CNN. “Dar acum este clar că diviziunea muncii în funcție de gen era fundamental diferită – probabil mai echitabilă – în trecutul de vânător-culegător al speciei noastre”.

Digi24.ro

O femeie bolnavă de cancer a decis să se mute împreună cu familia în „zona albastră” din Costa Rica, iar viața ei s-a schimbat complet

Situl funerar a fost descoperit în 2018 în timpul săpăturilor la un sit de mare altitudine numit Wilamaya Patjxa pe teritoriul actual al statului Peru. Sexul scheletului a fost confirmat prin analiza oaselor și a proteinelor descoperite pe dinții scheletului.

Obiectele care însoțesc oamenii în moarte tind să fie cele care i-au însoțit în viață, explică arheologii. Deși unii cercetători au sugerat că femeile aveau un rol în vânătoarea din vremurile preistorice, alții au respins această noțiune chiar și atunci când instrumentele de vânătoare au fost descoperite în mormintele femeilor.

Cu toate acestea, Hass a subliniat că acest sit funerar este un caz deosebit de robust.

„A fost nevoie de un caz puternic pentru a ne ajuta să recunoaștem că modelul arheologic a indicat un comportament real de vânătoare la femei. Între vânătorii-culegători istorici și contemporani, este aproape întotdeauna cazul în care bărbații sunt vânătorii și femeile sunt culegătorii. Din această cauză – și probabil din cauza presupunerilor sexiste despre diviziunea muncii în societatea occidentală – descoperirile arheologice ale femeilor cu instrumentele de vânătoare pur și simplu nu se potriveau viziunii dominante la nivel mondial.”

Pentru a afla dacă această femeie a sau nu o anomalie, cercetătorii au examinat 429 de schelete din 107 situri funerare din America de Nord și de Sud din perioada Pleistocenului târziu și Holocenului timpuriu – în urmă cu aproximativ 8.000 până la 14.000 de ani.

Digisport.ro

A venit reacția soțului, după ce o jurnalistă celebră s-ar fi sărutat cu alt bărbat în fața a 20.000 de oameni

Dintre aceștia, 27 de persoane au fost îngropate cu instrumente de vânătoare – 11 erau femei și 15 bărbați. Eșantionul a fost suficient pentru a “justifica concluzia că participarea femeilor la vânătoarea timpurie a vânatului mare a fost probabil netrivială”, a declarat studiul, care a fost publicat miercuri în revista Science Advances.

Vânătoarea, o activitate comunitară

Descoperirile adâncesc îndoielile cu privire la ipoteza „barbatului-vânător” care a format gândirea despre primii oameni începând cu mijlocul secolului al XX-lea. Această teorie susține că bărbații mergeau la vânat, aducând carne acasă pentru a hrăni femeile și copiii, care erau responsabili de colectarea fructelor de pădure, a plantelor și a nucilor pentru a completa dieta.

Cercetările recente sugerează că vânătoarea a fost o activitate comunitară, având nevoie de participarea tuturor persoanelor capabile să contribuie la prinderea animalelor mari, precizează studiul. Arma acelor vremuri – o suliță cunoscută sub numele de atlatl – avea o precizie redusă, încurajând o participare largă, iar utilizarea ei era o abilitate învățată din copilărie.

Este posibil ca femeile să fi fost eliberate de îndatoririle de îngrijire a copiilor prin „aloparentare” – creșterea copiilor a fost o slujbă împărtășită de mulți membri ai comunității.

În timp ce siturile funerare ulterioare sugerează o diviziune mai clară a muncii între primii oameni, cu vânătoarea predominant o activitate a bărbaților, studiul afirmă că o analiză extensivă a siturilor funerare din alte zone ar fi valoroasă pentru a înțelege modul în care a evoluat divizarea muncii în societățile de vânători-culegători.

„Descoperirile noastre m-au făcut să regândesc cea mai de bază structură organizațională a grupurilor antice de vânători-culegători și a grupurilor umane mai general”, concluzionează Haas.

Egalitatea de gen, temă de campanie electorală în SUA

Una dintre marile teme de campanie ale candidatului democrat la președinția SUA, Joe Biden, a fost adoptarea Euqality Act în primele 100 de zile de mandat,  iar acest lucru se va înfăptui după ce va ajunge la Casa Albă, așa cum a promis.

Legea Egalităţii ar urma să-i protejeze pe cetăţenii americani de discriminare pe criterii de identitate sexuală şi de gen, prin amendarea Legii drepturilor civile din 1964, care a interzis discriminarea pe criterii de rasă, religie, sex şi origine naţională.

Pentru că actul normativ va proteja inclusiv membrii comunității LGBT, Donald Trump i s-a opus vehement, afirmând că aceasta ar „submina drepturile parentale şi libertatea de conştiinţă” a celorlalți cetățeni.