La trei ani de când la Sfântu Gheorghe a fost făcută o descoperire arheologică uimitoare, experții au aflat de unde provin scheletele misterioase cu zăbală. Este vorba despre niște cai îngropați în perioada 1.200 – 800 î.H.
Specialiștii de la Muzeului Naţional al Carpaţilor Răsăriteni din Sfântu Gheorghe au datat mai multe vestigii descoperite în cadrul unor săpături efectuate în urmă cu trei ani în zona Arenei Sepsi.
Printre acestea se numără și scheletele mai multor cai. Conform arheologilor, majoritatea fosilelor provin din perioada 1200-800 î. Hr. „În intervalul 2019-2020, la marginea nordică a oraşului Sfântu Gheorghe din judeţul Covasna, au fost întreprinse săpături de salvare de mare amploare în situl de la Arcuş-Hosszu, unde s-au descoperit scheletele a opt cai, în contextul unor depuneri rituale.
Caii au fost prevăzuţi cu harnaşament specific secolelor XIX-XVI î. Hr. Majoritatea vestigiilor descoperite (în proporţie de peste 90%) aparţin perioadei de sfârşit a epocii bronzului, aşa-numitei culturi Gava, care poate fi datată între c. 1200 şi 800 î. Hr”, au transmis pe Facebook reprezentanții muzeului.
Arheologul Puskas Jozsef a explicat că printre descoperirile uluitoare se regăsesc mai multe piese de harnaşament – psalii de zăbale. Importanța vestigiilor nu era nici pe departe intuită la momentul în care s-au început săpăturile.
„Într-o primă fază, după decopertarea cu excavatorul s-au observat câteva fragmente de oase mai mari. La dezvelirea complexului s-a constatat că este vorba de o înmormântare dublă de cabaline. Scheletele de cai depuse într-un mormânt nu erau întâlnite până la momentul respectiv în zona vestică a Carpaţilor şi până în Câmpia Panonică, nici măcar pe teritoriile la est de Carpaţi.
Era o descoperire senzaţională! Şi atunci a urmat surpriza! La gura cailor s-au descoperit psalii confecţionate din corn de cerb. Astfel de piese sunt cunoscute şi pe teritoriul ţării noastre, dar contextul de la Sfântu Gheorghe era unic: piesa a fost găsită în poziţia funcţională. Acest aspect sugerează că aceşti cai erau depuşi cu piesele de harnaşament pe ei, probabil având şi alte piese de decor confecţionate din materiale perisabile, acestea pierzându-se pentru totdeauna”, a menționat Puskas Jozsef.
După campania din 2020 au fost scoase la suprafață alte trei morminte de cai, fiecare cu câte două sau patru psalii. Această descoperire arheologică este extrem de importantă deoarece datele de animale furnizează date despre perioada de timp în care au avut loc înmormântările.
În zonă nu s-au găsit, totuși, urme de care, însă se crede că acești cai au aparținut unor persoane înstărite. „Dar erau ei localnici sau veneau de pe meleaguri mai îndepărtate? Deocamdată nu avem informaţii concludente pentru a răspunde la această întrebare. Totuşi, elementele străine mediului local ne îndeamnă să facem presupunerea conform căreia ar putea fi vorba despre un grup mic de oameni, venit probabil din zona nordului Mării Negre, care au înmormântat caii pe malul râului Olt. Dacă au murit şi ei acolo este greu de precizat.
Acele morminte umane descoperite în preajma mormintelor de cai par să fie de dată mai recentă, dar elementele ce ţin de obiectele funerare au caracteristici şi din mediul răsăritean.
Decesul acestor fiinţe poate să fie rezultatul unor conflicte cu comunităţile locale, deocamdată victorioase. Acestea însă nu o să mai facă faţă valului de migraţii care o să vină dinspre est peste unul-două secole”, a menționat arheologul, conform antena3.ro.