Descoperirea care schimbă tot ce știai despre zațul de cafea. Nimeni n-ar putea crede că se poate folosi în acest mod surprinzător

Zațul de cafea mai util decât ai crezut. Este vorba de ceva la care nu te-ai fi gândit niciodată. Iată o întrebuințare nouă și uimitoare.

Descoperirea care schimbă tot ce știai despre zațul de cafea. Nimeni n-ar putea crede că se poate folosi în acest mod surprinzător

Milioane de oameni din întreaga lume se bucură de o ceașcă savuroasă de cafea în fiecare dimineață. Iar acum, cercetătorii australieni au descoperit o utilizare surprinzătoare pentru zațul de cafea. Are legătură cu industria construcțiilor.

O echipă de cercetători australieni au făcut o descoperire revoluționară în domeniul construcțiilor. Aceștia au găsit o metodă inovatoare de a produce un beton cu o rezistență cu 30% mai mare, utilizând zațul de cafea ars.

Procesarea și adăugarea zațului de cafea ars în compoziția betonului poate fi o soluție ingenioasă pentru mai multe probleme ecologice.

Digi24.ro

FOTO O jurnalistă a întrebat-o pe amanta lui Putin de ce nu are copii. Imediat au apărut polițiștii care au verificat-o și interogat-o

În primul rând, oferă o utilizare practică pentru cele aproximativ 10 miliarde de kilograme de deșeuri de cafea generate anual la nivel global, care în mod normal ajung la gropile de gunoi.

Inginerul Rajeev Roychand de la Universitatea RMIT subliniază impactul negativ pe care deșeurile organice le au asupra mediului. Aceste deșeuri emit cantități semnificative de gaze cu efect de seră, precum metanul și dioxidul de carbon, și contribuie la accelerarea schimbărilor climatice.

În paralel, industria construcțiilor, aflată în plină expansiune la nivel mondial, generează o cerere tot mai mare de beton. Acest material consumă multe resurse, ceea ce poate deveni rândul său o problemă.

„Extragerea continuă de nisip natural în întreaga lume – de obicei din albiile și malurile râurilor – pentru a satisface cerințele în creștere ale industriei construcțiilor, are un impact mare asupra mediului.

Digisport.ro

A rupt tăcerea, după ”prima apariție publică” a lui Michael Schumacher. Cum ”comunică” germanul, la 11 ani de la accident

Există provocări critice și de lungă durată în menținerea unui flux durabil de nisip, din cauza naturii finite a resurselor și a impactului ecologic al exploatării nisipului. Cu o abordare bazată pe economia circulară, am putea preveni deșeurile organice să ajungă la gropile de gunoi și, de asemenea, am putea proteja mai bine resursele noastre naturale, cum ar fi nisipul”, a declarat inginerul Jie Li de la RMIT, conform dcnews.ro.

Betonul îmbunătățit cu zaț de cafea

Echipa de cercetare a descoperit că simpla adăugare a zațului de cafea în beton nu este o soluție viabilă, deoarece acesta eliberează substanțe chimice care diminuează rezistența materialului.

De aceea, deșeurile de cafea trebuie încălzite la o temperatură de peste 350°C, utilizând niveluri reduse de energie. Această tehnică, numită piroliză, descompune moleculele organice. De acolo, rezultă un material poros bogat în carbon, cunoscut sub numele de biochar.

Biochar-ul obținut prin acest proces are proprietatea de a forma legături și de a se integra eficient în matricea cimentului.

În prezent, echipa încearcă să evalueze durabilitatea pe termen lung a noului tip de beton. Ei efectuează teste extensive pentru a determina performanța cimentului hibrid în diverse condiții de stres. Acestea includ cicluri de îngheț/dezgheț, absorbția apei și rezistența la abraziune.

În plus față de utilizarea zațului de cafea, cercetătorii explorează posibilitatea de a crea biochar din alte surse de deșeuri organice. Printre acestea se numără lemnul, deșeurile alimentare și cele agricole.

„Cercetările noastre sunt într-un stadiu incipient, dar aceste descoperiri promițătoare oferă o modalitate inovatoare de a reduce semnificativ cantitatea de deșeuri organice care ajung la gropile de gunoi. Inspirația pentru cercetarea mea, dintr-o perspectivă indigenă, implică grija pentru Pământ, asigurând un ciclu de viață sustenabil pentru toate materialele și evitarea depozitării acestora în gropile de gunoi pentru a minimiza impactul asupra mediului”, a spus inginerul Shannon Kilmartin-Lynch de la RMIT, potrivit sursei citate.