Despăgubiri de lux în Energie: 1,5 milioane de lei ca să renunțe la sinecuri. Cum a tocat statul milioane de lei pentru a simula reforma cerută de PNRR

Statul român a plătit sute de mii de lei, după estimările FANATIK ar fi vorba de o sumă de peste 7 milioane de lei, pentru a le termina contractele unor sinecuriști pe care-i numise la conducerea a 13 companii din Energie. Povestea este una tipică pentru România: statul se angajase prin PNRR, celebrul jalon 121, să numească prin proceduri transparente oameni competenți la conducerea companiilor aflate în subordinea Ministerului Energiei. Același minister însă a numit o serie de politruci după o serie de proceduri dubioase, însă Comisia Europeană s-a prins de schemă și a zis că nu mai plătește – în total a fost vorba de 228 milioane euro. Anul trecut, ministerul le-a terminat contractele celor identificați de Comisie, în total circa 40 de administratori, și a reluat concursurile. Oamenii nu au fost însă doar dați afară, ci au primit indemnizații serioase pentru a renunța în liniște la sinecurile primite.

Milioane de lei pentru sinecuriștii plantați în fruntea companiilor de stat

SN Nuclearelectrica, una dintre cele mai mari companii din Energie, a publicat recent Raportul de remunerare pe anul 2025, ce urmează să fie aprobat în AGA de la finalul lunii în curs. Documentul companiei precizează sumele exacte plătite directorilor și membrilor Consiliului de Administrație. Evident, ies în evidență sumele uriașe câștigate de directorul general și directorul economic al companiei, care au depășit pragul de două milioane de lei. Pe de altă parte, prin măsurile impuse de premierul Bolojan în vara anului trecut, indemnizațiile variabile ale directorilor urmează să scadă dramatic, de la 1,5 milioane lei la sub 20.000 lei.

Documentul în cauză conține însă și o informație mai puțin șocantă. Anume că trei dintre administratorii SNN care s-au perindat prin Consiliul de Administrație în 2025, și anume Popescu Elena, Vulpescu Dumitru Remus și Chirica Minodor Teodor, au încasat la finalul anului suma brută de 229.454 lei. Din această sumă, este precizat că 107.556 lei au reprezentat „compensația pentru încetarea din cauze neimputabile a contractului de mandat”.

Concret, Ministerul Energiei, acționarul majoritar la SN Nuclearelectrica, a decis să le termine contractele de mandat celor trei administratori și să le plătească echivalentul a 6 indemnizații fixe lunare brute (indemnizația lunară fiind de 17.926 lei) pentru ca România să poată închidă cu succes jalonul 121 din PNRR, de a cărui îndeplinire era condiționată plata sumei de 228 milioane lei. Cei trei fuseseră numiți în CA-ul SNN în februarie 2023, când Ministerul Energiei, autoritatea tutelară, era condus de liberalul Virgil Popescu. De altfel, toate numirile cu probleme din fruntea companiilor din Energie au fost făcute în mandatul acestuia.

Digi24.ro

Miruţă: Dacă Guvernul Bolojan cade în urma unei moţiuni susţinute de PSD, este iraţional să ne mai punem la masă cu acest partid

Statul a vrut să salveze banii din PNRR

Practic, statul român, prin companiile pe care le deține, a fost nevoit să plătească indemnizațiile pe următoarele șase luni pentru a putea să-i dea afară pe cei pe care tot Ministerul Energiei îi numise, și în cazul cărora Comisia Europeană a ridicat obiecții serioase. Acest lucru este precizat direct în raportul celor de la SNN. „Au încetat mandatele… din cauze neimputabile, în vederea îndeplinirii jalonului nr. 121 din Planul Național de Redresare și Reziliență al României”.

Digisport.ro

În direct la TV! Fabio Capello a spus lucrurilor pe nume, după moartea lui Mircea Lucescu

Același lucru l-a comunicat recent și Romgaz, o altă super-companie de stat din Energie. În cazul lor a fost vorba de revocarea mandatelor a doi administratori, care au primit câte 96.000 lei, sumă netă (la Romgaz indemnizațiile sunt semnificativ mai mari, suma brută fiind de 164.000 lei).

Ce despăgubiri a plătit Hidroelectrica

Și Hidroelectrica, cea mai mare companie de stat, atât după cifra de afaceri cât și după profitul brut realizat, a trebui să termine și ea contractele a trei administratori (mai exact membri ai Consiliului de supraveghere). Este vorba de Petre-Iulian Niculescu, Cristian Nicolae Stoina – care au primit fiecare suma de 136.000 lei, reprezentând indemnizațiile pe următoarele șase luni, și Mihai Liviu Mihalache, care a încasat doar 119.000 lei (avea o indemnizație lunară mai mică), ale căror mandate au fost revocate în data de 10 aprilie.

La Hidroelectrica însă nu au fost nevoiți să plece însă doar administratorii, ci și cei doi directori după ce Comisia Europeană a criticat numirile acestora. Mai exact este vorba de Károly Borbély și de directorul economic, Marian Fetița. Károly Borbély, care a fost secretar de stat și ministru din partea UDMR în trei Guverne (Tăriceanu, Boc și Ponta), a fost numit în Consiliul de Supraveghere al Hidroelectrica în anul 2017, unde a ocupat mai multe funcții importante, ocupându-se și de listarea la Bursă, până în septembrie 2023. Două luni mai târziu, în noiembrie 2023, avea să se producă numirea sa ca CEO al celei mai mari companii de stat.

Comisia Europeană a considerat că perioada de doar două luni între cele două funcții, cea de membru în CS – unde era și Președintele Comitetului de Strategie și IPO al companiei și numirea în fruntea Directoratului (CEO), a fost prea scurtă pentru a elimina dubiile privind posibilele conflicte de interese. În cazul directorului economic, CE a spus că acesta nici măcar nu îndeplinea cerințele pentru o asemenea numire.

Directorii care au plecat acasă cu câte 1,5 milioane lei

Astfel că în septembrie 2025 cei doi își anunță demisiile pentru ca România să nu piardă banii din PNRR. Hidroelectrica și Ministerul Energiei se grăbeau să sublinieze nu doar că celor doi nu li s-au imputat nereguli, dar și că „nu s-a pus la îndoială legalitatea procedurii de selecție pentru funcțiile de CEO, respectiv CFO”. A doua zi după demisie, Borbély mai avea puțin și se declara un adevărat martir pentru demisia sa. „Dacă facem o listă și vedem câți bani a pierdut România și câți oameni au plecat din cauza asta, ca să nu aducă prejudicii țării, o să vedeți o listă foarte scurtă de oameni”, spunea acesta pentru ZF. „S-a sacrificat pentru a nu pune România să piardă bani”, spunea și ministrul actual al energiei, Bogdan Ivan.

Datele de la Hidroelectrica arată că cei doi directori au primit însă, fiecare, câte 1,5 milioane de lei, reprezentând indemnizațiile pentru următorii doi ani. Practic, cei doi au plecat cu peste 800.000 de lei în mână, salariile pentru perioada din restul mandatului.

„Membrii Directoratului Karoly BORBELY și Marian FETIȚA au încetat contractele de mandat la 19.09.2025, cu acordul părților, beneficiind de daune interese reprezentând 24 de indemnizații brute lunare”, se arată în documentele Hidroelectrica. Dacă luăm în calcul și indemnizațiile câștigate până în momentul demisiei, practic, cei doi au primit peste 2 milioane de lei la finalul anului.

Milioane de lei pentru revocarea sinecuriștilor din Energie

Această poveste s-a repetat la toate cele 13 companii de stat din energie identificate de către Comisia Europeană. A fost vorba, mai exact, de 40 de numiri cu probleme, dintre care 8 directori și alți 32 de directori. O estimare a sumelor totale plătite de către companiile de stat drept despăgubiri celor 40 de șefi se apropie de suma de 8 – 9 milioane lei, adică sub două milioane de euro (doar pentru directorii de la Hidroelectrica au fost plătiți peste 3 milioane de lei).

Practic, statul român a plătit – nu strict de la bugetul de stat, ci din veniturile propriilor companii – sute de mii de lei despăgubiri pentru sinecuriștii și politrucii pe care tot el, mai exact Ministerul Energiei, îi numise la conducerea acestor companii. Cronologia întregului episod merită trecută în revistă pe scurt, pentru că scoate la iveală indolența și tupeul oficialilor care s-au jucat cu banii publici, riscând milioane de euro, pentru a numi tot felul de politruci în fruntea companiilor din Energie, acolo unde indemnizațiile ajung la sute de mii de lei.

Povestea se leagă în jurul jalonului 121 din PNRR, ce viza „îmbunătățirea guvernanței corporative” în cadrul companiilor de stat din Energie. Termenul pentru îndeplinirea acestui jalon a fost fixat în semestrul III din anul 2022. România a raportat Jalonul 121 ca fiind „îndeplinit” undeva la începutul anului 2023, după ce Ministerul Energiei condus de Virgil Popescu derulase procedurile de selecție pentru companiile din subordine. (La același capitol din PNRR intră și povestea AMEPIP, unde la fel, CE a ridicat obiecții cu privire la numirile din fruntea agenției.)

Comisia Europeană nu a stat însă la discuții și în mai 2025 a comunicat suspendarea plății a 869 de milioane de euro din cererea de plată nr. 3 și dădea României încă șase luni pentru remedierea neregulilor (stabilind că termenul de 6 luni curge din 28 mai și se împlinea pe 28 noiembrie 2025). Statul român știa însă din discuțiile tehnice purtate cu CE, care începuseră în iunie 2024, de aceste nereguli și avea să declanșeze seria de revocări în luna aprilie.

„În prezent, neconformitățile semnalate au fost corectate, iar companiile de stat din energie se află pe deplin pe traseul unei guvernanțe corporative moderne, transparente și orientate spre performanță”, spunea Ministerul Energiei, acum sub conducerea lui Sebastian Burduja, în iunie 2025, comunicat în care avea grijă să sublinieze că totuși „România a susținut respectarea prevederilor legale, care, în interpretarea Comisiei Europene, nu au fost pe deplin aliniate cerințelor jalonului 121”.

Statul speră să nu piardă mai mult de 100 milioane euro

Textul cu obiecțiile Comisiei poate fi însă citit și de către cetățenii români, și el arată că reprezentanții CE nu s-au lăsat duși de chichițele cu care au încercat să se justifice oficialii români (documentul poate fi citit aici, începând cu alineatul 80, unde se discută jalonul 121). Comisia identifică clar conflictele de interes, influențe ierarhice, cazuri în care nici măcar nu au fost organizate concursuri de selecție sau faptul că mulți dintre cei numiți în fruntea acestor companii au ajuns acolo din fruntea ministerului.

La finalul anului trecut a urmat o ploaie de numiri, odată cu finalizarea rapidă a noilor concursuri, în speranța că ministerul se poate încadra în termenul limită de 28 noiembrie. FANATIK a scris pe larg despre o parte din aceste numiri, de exemplu cum PNL și PSD și-au împărțit conducerea CE Oltenia, sau cum un fost deputat liberal, acuzat că băgat în insolvență o companie de energie, a ajuns în conducerea Nuclearelectrica.

Și la Hidroelectrica s-a reușit finalizarea procesului de selecție al noului director înainte de 28 noiembrie. Totuși, în ultimul moment, Consiliul de Supraveghere nu l-a acceptat pe candidatul care a obținut cel mai mare punctaj, Mihai Aniței, anunțând subit că acesta „nu se aliniază cerințelor”. Practic, cu doar două zile înainte de termenul limită fixat de CE, procesul a fost blocat, forțând menținerea vechii gărzi (Bogdan Badea a rămas interimar).

Ministrul Fondurilor Europene a recunoscut că jalonul 121 este îndeplinit doar parțial, declarând că spera ca România să nu piardă întreaga sumă de 228 milioane euro. În prezent, Comisia Europeană analizează cererea de plată și modul în care statul a îndeplinit obiectivele asumate. Cu alte cuvinte, vom afla în curând cât de corecte au fost și numirile din 2025 și ce sume a pierdut România pentru a-i ține în funcții pe sinecuriștii de partid.