News

Destinul premierilor marionetă. Ce viitor politic va avea Nicolae Ciucă. “Vorbește foarte prost, ia greu decizii și pare mereu pus în dificultate”

Florin Cîțu, perceput ca un premier marionetă al președintelui Iohannis, încearcă să își mențină relevantă cariera politică prin crearea unui pol anti-PSD în interiorul PNL
24.01.2023 | 14:08
Destinul premierilor marioneta Ce viitor politic va avea Nicolae Ciuca Vorbeste foarte prost ia greu decizii si pare mereu pus in dificultate
Analiștii politici nu pariază pe viitorul politic al premierului Ciucă. Sursa foto: colaj Fanatik
ADVERTISEMENT

În istoria recentă a României au existat mai mulți premieri, Florin Cîțu, Viorica Dăncilă, Emil Boc și chiar actualul premier, percepuți de către opinia publică drept complet supuși celor care i-au pus în această funcție.

Destinul premierilor supuși politic

Săptămâna trecută, Florin Cîțu a anunțat că va face o platformă în interiorul PNL pentru a lupta împotriva PSD-ului, pe care-i numește socialiști și extremiști de stânga. „Socialiștii și extremiștii de stânga vor să omoare tot ce înseamnă sector privat și să aibă control total asupra resurselor din economie. Nu-i vom lăsa. Ne vom lupta pentru libertate economică, pentru libertate individuală”, a scris acesta pe pagina sa de Facebook. De altfel, în ultimele luni, fostul premier nu a mai contat pe plan politic, reușind să atragă atenția media doar prin postările de pe Facebook în care îi critica pe social-democrați.

ADVERTISEMENT

Această încercare de a-și lansa cariera politică vine la finalul unei ascensiuni rapide care l-a purtat până în funcția de premier și președinte al PNL, urmată de o tot atât de rapidă cădere în irelevanță, întâi ca președinte al senatului și acum ca simplu senator. Ludovic Orban a spus despre acesta„este un pion care poate fi sacrificat oricând” de președintele Iohannis, lucru care s-a și întâmplat atunci când PSD a pus o condiție clară că nu intră la guvernare cu liberalii cu Florin Cîțu premier.

Această ultimă mișcare a fostului premier a fost comentată cu aciditate de economistul liberal Cristian Păun, susținând că este de fapt cântecul de lebădă al politicianului. „Florin Superman își face platforma de dreapta în PNL pentru a face opoziție, vezi Doamne, la ciolaci și grindeni. După ce i-a adus la putere, a făcut coaliție de lungă durată, un fel de partid unic întru liniște și pace, acum nu mai poate cu ei. De fapt, simte că e “pa” definitiv. Nu îi mai dă nimeni nimic. Nici măcar parola de la spam. Nu va mai fi pe nicio listă”, a comentat acesta pe pagina sa de Facebook.

ADVERTISEMENT

Florin Cîțu nu a fost nici primul și nici ultimul premier al României perceput de către opinia publică și analiștii politici ca fiind complet dependent și supus politic celui care l-a numit în această funcție. Înaintea lui a fost celebrul caz al Vioricăi Dăncilă, practic o necunoscută pe scena politică din țara noastră, propulsată de președintele PSD de la acea dată, Liviu Dragnea, în fotoliul de prim-ministru. Acest lucru se întâmpla în condițiile în care Dragnea, după ce PSD-ul condus de el a câștigat la scor alegerile din 2016, nu a putut să ocupe el această funcție din cauza condamnării cu suspendare primită în dosarul Referendumului.

A urmat numirea lui Sorin Grindeanu la Palatul Victoria care după protestele uriașe declanșate în urma OUG 13 a dat înapoi de la reformele din justiție pe care le dorea Liviu Dragnea, refuzând să renunțe la această funcție și atunci când PSD și ALDE i-au respins sprijinul politic și toți miniștrii cabinetului și-au dat demisia. După aproape șase luni în această funcție a urmat mandatul lui Mihai Tudose, care a rezistat și el tot șase luni de zile, demisionând după ce a pierdut sprijinul partidului, tot în urma unui conflict cu Liviu Dragnea. „Nu m-am crezut mai puternic decât Dragnea, am vrut să fiu premierul României, nu al unui om sau al unui partid. La un moment dat, lucrurile au luat o razna! Au apărut lucruri cerute nu de popor, ci de un om. N-am acceptat implicarea lui Dragnea în Guvern, legile nu se dau cu dedicație”, avea să spună mai târziu actualul europarlamentar.

ADVERTISEMENT

Alături de Tudose își dădea demisia, în ianuarie 2018, și vice-premierul Marcel Ciolacu, iar Liviu Dragnea promitea că nu va mai face vreo nominalizare pentru această funcție. „Se pare că am mână foarte proastă nu numai în ce priveşte propunerile de premier, le-am spus colegilor că nu voi face nicio propunere”, avea să spună fostul lider PSD, care la scurt timp anunța nominalizarea Vioricăi Dăncilă. Aceasta avea să fie forțată să renunțe la șefia partidului la doar două zile după ce a pierdut alegerile prezidențiale în fața lui Iohannis, și după câteva luni de activitate la BNR, unde a fost consultant în departamentul care se ocupă de trecerea la Euro, anul trecut și-a făcut revenirea pe scena politică, cu noul ei partid Naţiune Oameni Împreună (NOI).

Încă înainte de Viorica Dăncilă un alt premier perceput ca fidel președintelui care l-a numit a fost Emil Boc, care până să ajungă la Palatul Victoria avusese un mandat de deputat și unul de primar al Clujului, la alegerile din 2008 fiind reales din primul tur. Mandatele sale în fruntea Guvernului au fost însă marcate de perioada economică dificilă provocată de criza economică din 2008, însă Emil Boc a fost unul dintre puținii premieri care a reușit să-și reînvie cariera politică, administrația sa în fruntea Clujului fiind considerată printre cele mai performante din țară. Numit de opoziție drept „vuvuzelul lui Traian Băsescu”, fostul președinte avea să spună despre acesta că Emil Boc a fost „singurul premier care a rămas loial relației”.

ADVERTISEMENT

Destin similar pentru Nicolae Ciucă?

Analiștii politici sunt de părere că și actualul premier al României, Nicolae Ciucă, se înscrie în această categorie. Fostul șef al armatei române a devenit președintele PNL în luna aprilie a acestui an, fiind singurul candidat, după ce partidul a votat cu unanimitate derogarea de la cerința ca președintele formațiunii să aibă o vechime de cel puțin cinci ani pentru a putea ocupa această funcție. Înaintea sa, cei care au mai primit o astfel de derogare au fost Klaus Iohannis și Florin Cîțu. Acesta s-a înscris în PNL în octombrie 2020, când ocupa deja funcția de ministru al apărării, iar la alegerile din 2020 a fost pus în fruntea listei pentru Senat la Dolj.

ADVERTISEMENT

Presa și comentatorii politici au scris că acesta a acceptat un rol similar cu cel avut de Florin Cîțu în momentul în care a acceptat să negocieze cu PSD formarea noii alianțe. Gazetarul Cristian Tudor Popescu a avut poate cea mai dură reacție, susținând că un general de armată autentic nu s-ar fi pretat la un asemenea rol. „Este ciudat că generalul Ciucă, general cu patru stele acceptă să participe la acest bal mascat în care el este travestit în general. Spun asta pentru că dacă ar fi vorba de un general autentic nu ar accepta acest lucru. Și a apărut pe post nu de general, ci de papagal-general lângă dl. Cîțu”, a spus atunci CTP.

Politologii sunt de părere că factorul obiectiv ce caracterizează acești politicieni este lipsa lor de legitimitate electorală în partid, ceea ce îi face vulnerabili în funcția de premier.

„Cred că elementul cel mai relevant în acest fenomen e lipsa unei baze electorale în partid. Atunci când vorbim despre premier, vorbim despre o funcție numită, sigur, există cazuri când această poziție e asociată cu conducerea unui partid, care a câștigat niște alegeri și atunci e o situație diferită. Dar în cazul lui Nicolae Ciucă și Florin Cîțu ei nu au trecut prin alegeri la șefia partidului, au reprezentat mai degrabă niște soluții găsite pe parcurs atunci când a fost nevoie.

Cu doamna Dăncilă a fost același gen de situație, devenind președinte de partid, iar Emil Boc avea o oarecare validare electorală de la Cluj, deja două alegeri câștigate atunci când a fost numit premier, dar nu avea validarea națională. Acest lucru cred că a fost important, pentru că nu ne-am pus aceeași problemă cu Adrian Năstase, care oricum era președintele partidului care câștigase alegerile, dar nici măcar în cazul domnului Ponta, oarecum, în momentul 2012.

Domnul Cîțu a apărut în politică oarecum de nicăieri, a beneficiat de un culoar foarte favorabil, dar care s-a și închis foarte repede. Cei care l-au pus la Palatul Victoriei l-au și dat jos foarte repede, cam cum a fost și cu doamna Dăncilă. În toate aceste cazuri, așteptările nu au fost foarte mari pentru că lumea nu știa foarte multe despre ei”, a declarat, pentru FANATIK, George Jiglău, lector universitar la Facultatea de Științe Politice a Universității Babeș-Bolyai din Cluj.

Politologii sunt de părere că destinul politici al premierului Ciucă s-ar putea încheia de altfel chiar înainte de încheierea mandatului președintelui Iohannis, în contextul în care primul nu s-a dovedit a fi un politician capabil, iar ultimul își pierde influența în partid.

„Probabil că Nicolae Ciucă va dispărea din peisaj chiar înainte de a-și termina președintele Iohannis cel de-al doilea mandat, însă totul depinde de ce jocuri vor face cei din PNL. În acest moment totuși, liberalii sunt complet inapți, incapabili de a avea niște reacții. Sunt pur și simplu buimăciți de ce li se întâmplă, iar domnul Ciucă, săracu, a arătat că nu are anvergură de mare politician: vorbește foarte prost, ia decizii foarte greu, pe unele nu le ia niciodată, pare permanent pus în dificultate de realitate și așa mai departe.

Pe de altă parte, e greu de spus dacă domnul Ciucă este supus domnului Iohannis sau este supus partidului. Lucrurile par foarte ambigue în această privință. Spre exemplu, în data de 8 decembrie, când ministrul Bode a fost întrebat dacă a vorbit cu președintele Iohannis, acesta s-a arătat foarte iritat și a spus că ‘nu, nu a vorbit cu președintele Iohannis’ – că nu era treaba lui, subliniez eu, ‘ci am vorbit cu premierul și ministrul de externe’. Adică, a vrut el să spună, m-am dus la partid și negocierile le-am făcut la partid. Ne referim aici la momentul Schengen, ori acest episod are o legătură și cu Iohannis, iar acum cel care pare că încearcă să rezolve cu disperare problema Schengen este Iohannis. El a vorbit cu președintele Austriei, el l-a trimis înapoi pe Hurezeanu, în timp ce restul celor patru miniștri par amorfi așa, mai ales Bode, după scandalurile cu plagiatul.

Din punctul meu de vedere, partidul se desprinde încet-încet de Iohannis, și când se desprinde partidul se desprinde și domnul Ciucă, el nefiind decât un abțibild pe acest partid”, a declarat, pentru FANATIK, politologul Andrei Țăranu.

Președinții și premierii lor

La fel de important precum premierii care ajung să fie numiți în aceste funcții, un rol important îl joacă și președinții, de partid sau de stat, care ajuns să îi numească în aceste funcții. Analiștii politici sunt de părere că poate fi evidențiată o diferență între președintele Băsescu și Klaus Iohannis, primul căutând mai degrabă o relație personală, apropiată și de loialitate cu cei pe care i-a numit în fruntea Guvernului.

„E o diferență între Iohannis și alți președinți, de stat sau de partid, când e vorba de numirea de prim-miniștri. În cazul lui Iohannis, poate și conjuctural, dar poate ține și felul lui Iohannis de a fi, în cazul celor pe care i-a numit premier lipsește dimensiunea aceea personală pe care o vedeam la Traina Băsescu, sau pe care a căutat-o Dragnea.

Iohannis, personal, poate că nici nu e un om care să se apropie foarte tare de alți oameni politici prin felul lui de a fi, dar și Orban și Cîțu și cred că și Ciucă acum, nu i-am sesizat niciodată ca fiind apropiați personal de Iohannis. Și nici nu mi s-a părut că a existat această așteptare de loialitate pe care am văzut-o la Băsescu sau Dragnea, ca să ne aducem aminte cum l-a executat pe Grindeanu, când acesta a ieșit din front, sau supărarea pe doamna Dăncilă. Aici cred că e o altă notă interesantă, care ține de personalitatea celor care numesc oameni de genul ăsta în funcții”, a mai declarat, pentru FANATIK, George Jiglău.

Deși liderii PNL au declarat că Nicolae Ciucă va fi candidatul partidului pentru alegerile prezidențiale, după cum am văzut, șansele ca partidul să meargă pe mâna lui sunt destul de mici, dată fiind prestația sa în fruntea Guvernului. La fel, nici la PSD nu este clar cine va fi candidatul partidului pentru aceste alegeri, în condițiile în care Marcel Ciolacu declară constant că nu urmărește funcția de președinte al țării. Deși există posibilitatea ca liderul PSD să amâne un anunț privind candidatura sa, pentru a nu se expune deja atacurilor, comentatorii politici sunt de părere că liderul PSD, deși s-a dovedit a fi un bun președinte de partid nu are șanse într-o astfel de cursă și, mult mai important, chiar el știe acest lucru.

„Marcel Ciolacu a depășit așteptările în ceea ce privește capacitatea lui de a performa ca președinte al PSD. El nu era văzut ca un personaj neapărat puternic în interiorul partidului, era mai degrabă o soluție de compromis după Viorica Dăncilă, și partidului i-a mers mult mai bine decât se așteptau mulți, inclusiv conjunctura care i-a dus la guvernare.

Pe de altă parte, mă îndoiesc că el poate fi un candidat viabil pentru președinție. Poate fi un premier rezonabil, după standardele PSD-ului să spunem, dar nu-l văd ca pe un candidat la prezidențiale. O dată pentru că nu are o anvergură suficient de mare cât să iasă dincolo de granițele partidului, el fiind genul de candidat al PSD care va mobiliza destul de ușor foarte multă antipatie, și asta e ceea ce a făcut ca PSD să piardă ultimele patru ture de alegeri. Ori Ciolacu ar fi perceput tot așa, și asta ar crea riscul ca partidul să piardă din nou, iar partidul este într-un moment în care nu-și mai permite să piardă încă o tură de alegeri prezidențiale, mai ales că premisele sunt bune pentru ei. Cred că Marcel Ciolacu își dă seama că nu ar câștiga aceste alegeri și atunci cred că vor căuta niște soluții mai cu șansă, ceea ce-i va face să iasă un pic în afara partidului”, a declarat, pentru FANATIK, George Jiglău.

Și profesorul Andrei Țăranu este de părere că Marcel Ciolacu nu se va angaja în cursa pentru Cotroceni, acesta fiind și motivul pentru care caută un candidat din partea partidului, asta în ciuda unor declarații a unor lideri PSD, precum Vasile Dîncu, care au susținut că președintele partidului trebuie să fie și candidatul la prezidențiale.

„Nu va candida domnul Ciolacu nici dacă l-ai arde cu jarul încins. Nu cred într-o candidatură a lui și nici el nu crede în asta, motiv pentru care încearcă cu disperare să găsească pe altcineva care să candideze din partea PSD-ului la președinție, și pe bună dreptate.

Domnul Ciolacu se dovedește un foarte bun președinte de partid, s-ar putea să fie și un foarte bun prim-ministru, dar el nu are anvergura să fie un candidat la președinție decât dacă ar fi doar cu domnul Ciucă, sau o chestie de genul ăsta. Anvergura de a fi candidat la președinție e cu totul altceva. Sunt mult mai mulți oameni care au verbul mult mai bun decât domnul Ciolacu, care au o experiență politică mai bogată. Domnul Ciolacu are un trecut foarte nebulos, și intelectual, și politic și așa mai departe. Ori, când intri într-o cursă de acest gen te aștepți să-și scoată orice mizerie la suprafață, că ai făcut-o sau nu, să ne aducem aminte de episodul cu Patapievici și Mircea Geoană. Domnul Ciolacu pare foarte înțelept, asta e o chestie pe care ți-o iei doar dacă ești Iisus Hristos sau ești inconștient”, a declarat profesorul Andrei Țăranu, pentru FANATIK.