Destinul tragic a patru copii din lagărul Sobibor a fost aflat după șapte decenii. “E ca și cum aș auzi o voce de dincolo de mormânt”

O echipă de cercetători a anunțat în ianuarie 2021 descoperirea plăcutelor de identificare a patru copii în ruinele lagărului de exterminare Sobibor, din sud-estul Poloniei. Povestea devine și mai tragică atunci când luăm în calcul faptul că unul dintre arheologii, Yoram Haimi, este înrudit cu două dintre victime, notează CNN.

Sobibor a fost un lagăr construit de autoritățile naziste cu scopul expres de a ucide persoanele trimise acolo. Cercetările făcute de-a lungul timpului arată că cei mai mulți care ajungeau acolo mureau la doar câteva ore, iar speranța de viață era de doar câteva luni.

Plăcuțele de identificare descoperite de arheologi au fost făcute chiar de familiile copiilor care se temeau că vor fi separați de autoritățile naziste. Informațiile de pe plăcuțe includeau zilele de naștere, adresele și numele micuților: Deddie Zak, Annie Kapper, David Van Der Velde și Lea Judith De La Penha.

De la anunțul din ianuarie 2021, familiile extinse care au supraviețuit până în prezent a doi copii, Deddie și Lea, au fost identificate. Din nefericire, abia recent au fost aflate mai multe detalii despre rudele a celorlalți doi micuți.

Digi24.ro

Un cuplu care a cumpărat un conac vechi de 400 de ani a descoperit sub podeaua din bucătărie o comoară

Cercetătorii de la MyHeritage au reușit să identifice rudele celor doi copii în Statele Unite ale Americii.

“Am simțit că era de datoria mea să găsesc rudele supraviețuitoare ale lui Annie și David, să le spun ce s-a găsit în pământul de la Sobibor și să aud de la ei povestea familiei lor aproape dispărute. Sunt singurele ramuri rămase din arborii genealogic uriași și vor avea datoria de a spune povestea acestor copii generațiilor viitoare”, a explicat Roi Mandel, director al MyHeritage.

Voci de dincolo de mormânt

Cercetările genealogice au dus la identificarea fraților Sheryl și Rick Kool, din SUA, ca rude ale lui David Van Der Velde, mort la doar 10 ani. Legăturile de sânge dintre aceștia sunt îndepărtate, iar cei doi nu știau nimic despre membri familiei care au murit în timpul Holocaustului.

“Am fost foarte surprinsă deoarece nu știam nimic despre David și acea parte a familiei (n.r. din Olanda)”, a explicat Sheryl Kool, care acum locuiește în Seattle.

Digisport.ro

FOTO Au apărut primele imagini: Ion Țiriac a primit ”bijuteria” după 5 ani! ”Nu întrebați cât costă, că e obscen”

Fratele acesteia a declarat că descoperirea plăcuțelor purtate de David i-a adus aminte de tragedia prin care au trecut rudele sale, dar și milioane de alte persoane.

Analizele MyHeritage au dus și la găsirea rudelor îndepărtate ale unei fetițe, Annie Kapper, care a murit la 12 ani în lagărul Sobibor. Cercetătorii au stabilit că Marc Draisen, din Boston, este un văr îndepărtat al acesteia.

“E ca și cum aș auzi o voce de dincolo de mormânt”, a declarat Draisen.

Marc Draisen le-a explicat jurnaliștilor că cercetările făcute de soția sa au arătat că Annie s-a născut pe 9 ianuarie, chiar ziua în care cercetătorii de la MyHeritage l-au contactat în legătură cu plăcuțele.

Durerea familiilor care și-au pierdut rudele în lagărele de exterminare

Lisa Caransa, verișoara lui Deddie Zak, a vizitat ruinele lagărului de la Sobibor în 2013, alături de fiul ei. Aceasta a declarat că erau apropiați și că în urma Holocaustului nu a mai aflat nimic despre vărul, unchiul, mătușa sau bunicii ei.

Legile din Polonia stabilesc că toate descoperirile arheologice aparțin statului, astfel că Lisa Caransa a primit o copie a plăcuței lui Deddie, asta deși a luptat pentru a primi originalul.

“Nu am frați, nici surori, nici mătuși, nici unchi și mama a murit de mult. Așa că sper să o recuperez (n.r plăcuța) înainte de a muri”, a spus ea.

Ultima rudă în viață a lui Lea Judith este Suzanna Flora Munnikendam. Aceasta știa că bunica ei, soră cu micuța a cărei plăcuță a fost găsită de arheologi, și-ar fi găsit sfârșitul în lagărul de exterminare Sobibor.

“Dovezile tangibile ale vieții lor care au fost distruse cu brutalitate la sosirea lor la rampa de la Sobibor ne permit nu numai să le descoperim istoria, ci și să o transmitem generațiilor următoare și să păstrăm vie memoria victimelor”, a explicat Suzana Flora Munnikendam.