Cazul adolescentului de 15 ani ucis în Cenei aduce noi descoperiri care complică ancheta. Adolescenții care l-au atacat par să fi fost influențați de factori care depășesc orice conflict obișnuit, iar organele judiciare încearcă să descopere ce se ascunde cu adevărat în spatele gestului extrem.
O tragedie fără precedent a zguduit România. Alin Mario Berinde, un băiat de doar 15 ani, din comuna Cenei, județul Timiș, a fost ucis de alți minori. Trupul său neînsuflețit a fost profanat și îngropat într-o curte din localitate.
Potrivit anchetatorilor, cei doi suspecți principali, de 13 și 15 ani, l-au lovit pe Alin până când acesta și-a pierdut viața. După deces, trupul adolescentului a fost transportat cu ajutorul unui al treilea minor, tot de 15 ani, până în curtea unde a fost ascuns. Un tânăr de 21 de ani este cercetat pentru că ar fi asistat la întreaga scenă.
Familia băiatului a alertat autoritățile după ce Alin nu s-a mai întors acasă în seara tragediei. Polițiștii au găsit mai întâi obiecte personale ale victimei, trotineta și ghetele, ascunse într-un tufiş. Urmele de sânge de pe stradă i-au condus spre locul unde trupul adolescentului era îngropat.
Cei doi minori principali au fost reținuți, iar procurorii continuă ancheta pentru a stabili rolul exact al fiecăruia dintre suspecți și motivele care au dus la această tragedie.
O ipoteză inedită privind posibilele cauze ale crimei din Cenei a fost prezentată pentru FANATIK de avocații Artin Sarchizian și Adrian Cuculis. Aceștia subliniază importanța factorilor externi și sociali care ar fi putut modela comportamentul tinerilor implicați, sugerând că faptele nu pot fi explicate doar prin decizii spontane.
„Cu siguranță există o cauzalitate, care ar trebui analizată, dacă există stimuli sau dacă există niște instigatori, pentru că nu poate fi exclusă nici această variantă. Dar, cum spuneam, s-ar putea să existe niște stimuli, niște comportamente pe care să le fi învățat, precum: observarea sau urmărirea unor jocuri în spațiul virtual sau aderarea la anumite idei care umblă în spațiul virtual.
De asemenea, niște comportamente care să fi fost copiate, filme sau discuții între tineri de aceeași vârstă, și care, în definitiv, să le fi determinat acest comportament, pentru că el este total nefiresc. El nu prea este întâlnit în practica judiciară”, a dezvăluit Artin Sarchizian despre posibilele mobile ale crimei din Cenei.
La rândul său, Cuculis remarcă: „Cazul minorului omorât de alți doi minori, dintre care unul sub limita legală pentru a răspunde penal, șochează prin tipicitatea cu care autorii au ales să acționeze, dar mai ales arată cât de nocive pot fi rețelele sociale”.
În continuarea analizei sale asupra posibilelor cauze ale crimei, Artin Sarchizian explică faptul că faptele par să fi fost programate și nu spontane, sugerând că tinerii ar fi acționat după un comportament învățat sau inspirat din mediul online.
„Pot fi întâlnite, să zicem, acte de cruzime săvârșite de către minori, dar totuși acte de omor în acest stil programatic, mai cu seamă că e destul de bine calculat, aș putea spune, pentru că au încercat inclusiv ascunderea urmelor, sigur, într-un stil naiv. Am înțeles că au omorât o găină, tocmai pentru a camufla, să zicem. Asta determină sau cel puțin sugerează că este un comportament programat.
Din punctul meu, cel mai curând este vorba despre un comportament învățat sau cel puțin inspirat, din tot ceea ce înseamnă mediul online. Poate că au auzit, știu eu, o poveste, să-i spunem, în care se discuta, sau care avea ca subiect principal un comportament de acest tip. Dar este foarte greu de presupus că pur și simplu le-a venit din senin această idee și efectiv din dorința de a se răzbuna sau în urma unui conflict cu victima, să fi pus în operă această crimă sinistră”, a mai contextualizat Sarchizian.
De asemenea, Adrian Cuculis completează, pentru FANATIK, perspectiva, evidențiind agresivitatea folosită de minori și necesitatea unei anchete aprofundate: „Faptul că s-au folosit arme albe — un topor și un cuțit — arată de fapt o agresivitate a cărei rădăcină trebuie să fie identificată în primul rând de către anchetă, pentru a vedea dacă nu cumva provin chiar din familie”.
Mai departe, Sarchizian detaliază modul în care mediul online și jocurile virtuale pot influența comportamentul minorilor. Acesta crede că adolescenții pot internaliza comportamentele văzute, ajungând să nu mai facă diferența între realitate și virtual. În astfel de condiții, gesturile agresive sau chiar criminale pot fi reproduse, chiar fără un motiv direct legat de conflicte personale.
„Din punct de vedere criminologic, criminologie este știința care analizează exact ce a generat acel comportament criminal. Ar trebui bine analizat pentru că poate fi vorba despre o situație vulnerabilă pentru mulți alți minori. Care se inspiră din aceste jocuri, din aceste clipuri care circulă în spațiu virtual.
Unele din ele pot deveni adevărate comportamente. Practic le internalizează, ei nu mai fac diferența între realitate și virtual, între jocuri și viața lor, și la un moment dat pot recurge la astfel de gesturi agresive și poate chiar criminale”, opinează avocatul Sarchizian, pentru FANATIK.
Întrebați despre semnalele de avertizare care ar fi putut exista înainte de comiterea crimei, Artin Sarchizian atrage atenția asupra unui aspect esențial din perspectiva criminologică și anume, violența manifestată față de animale, dar și rolul mediului familial în formarea unui comportament agresiv. Avocatul arată că astfel de gesturi pot reprezenta primele etape ale unui profil criminal și nu ar trebui ignorate de anchetatori.
„Aș mai spune un lucru, mare atenție ar trebui să se îndrepte asupra actelor agresive, în primul rând, exercitate față de animale, pentru că, așa cum ne arată studiul de criminologie, în general comportamentele criminale sau care ajung să devină criminale, debutează cu agresivitatea față de animale.
Contează, evident, și mediul din care provin, pentru că, de foarte multe ori, mediul proxim familiar are o influență capitală în ce privește declanșarea sau cel puțin modelarea unui comportament sau a unui profil criminal”, a mai spus Sarchizian.
În aceeași linie de analiză, Adrian Cuculis face legătura între faptele din dosar și conținutul care circulă în mediul online, sugerând că gesturile comise ar putea reproduce tipare promovate pe rețelele sociale.
„Faptul că au tăiat un animal pentru a justifica urmele de sânge și probabil pentru a-l îngropa peste cadavru nu arată nimic altceva decât o reluare a unor «glume» de pe rețelele sociale, care arătau că, pentru a ascunde un cadavru, este bine să pui un animal mort peste el”, menționează și Cuculis.
Reporterul FANATIK a adus în discuție și sancțiunile concrete care li se pot aplica adolescenților implicați în crima din Cenei. Adrian Cuculis precizează ce riscă cei doi minori, clarificând diferențele dintre cadrul legal aplicabil fiecăruia.
„Pentru minorul de 15 ani urmează să fie efectuat o expertiză de natură psihiatrică și de discernământ pentru a stabili dacă într-adevăr acesta poate să răspundă penal fiindcă în momentul de față doar expertiza îi poate atrage răspunderea penală.
În legătură cu minorul de 13 ani singurul lucru pe care-l pot face anchetatorii este să sesizeze Direcția de asistență socială, să înceapă o anchetă în familie, iar minorul să fie instituționalizat ne răspunzând din punct de vedere penal.
Chiar dacă minorul de 15 ani va fi găsit vinovat, ceea ce trebuie să înțeleagă opinia publică este că el nu va face o zi de închisoare în contextul în care pentru minori, de regulă, se iau măsuri de condamnare neprivative de libertate”, a spus avocatul Cuculis în ceea ce privește sacțiunile concrete care li se pot aplica adolescenților de 13 și 15 ani.