Detectivi cu diplomă întârziată. ASF plătește cursuri de „detectivi crypto” în 2026 pentru fraudele de acum cinci ani

Perioada de boom a fraudelor pe piața crypto a fost în anii 2021 – 2023. O spun atât rapoartele instituțiilor internaționale specializate, cât și rapoartele mai multor instituții din România, precum BNR sau Oficiul pentru prevenirea spălării banilor. Aceasta a fost și perioada în care ASF dormea în timp ce Euroins era pe cale să devină cel mai mare faliment de pe piața asigurărilor din țara noastră. Astăzi, când statul român taie din beneficiile persoanelor cu handicap pentru acoperirea deficitului bugetar în timp ce ANAF nu reușește să oprească evaziunea fiscală, instituțiile statului abia își trimit oamenii la cursuri de calificare în domeniul crypto.

ASF, bani pentru protocol și sediul central

Autoritatea de Supraveghere Financiară și-a publicat recent planul de achiziții publice pe anul în curs. Documentul de doar două pagini nu conține mari surprize. Principala achiziție, și cea mai mare sumă, vizează un program informatic pentru supravegherea activității de tranzacționare desfășurată pe piața de capital din România, suma alocată fiind de 3,38 milioane lei. Deși, la prima vedere, această achiziție poate părea impresionantă, nu este vorba decât de o achiziție planificată pentru anul trecut, ce trebuia începută în vara lui 2025 și terminată până la finalul anului, dar pe care ASF nu a reușit să o finalizeze.

Următoarele două cele mai mari investiții pregătite de ASF sunt achiziția de servicii juridice, 1,6 milioane lei, și executarea unor lucrări la sediul central al instituției pentru obținerea autorizației ISU, alte 1,5 milioane lei. Instituția, care a plătit în ultimii cinci ani prime de peste 50 de milioane de lei, asta în timp ce în România a avut loc cel mai mare faliment de pe piața asigurărilor Euroins – cu un prejudiciu de 5 miliarde lei, a alocat sumele obișnuite pentru protocol și evenimente festive. Astăzi, angajații ASF atacă în justiție tăierile lui Bolojan, în timp ce instituția maschează reducerile de salarii.

Concret, este vorba de 420.000 lei alocați pentru „evenimentele ASF” (conferințe, întâlniri cu jurnaliștii – după cum sunt descrise în planul de achiziții), alți 130.000 lei pentru închirierea unor săli, alți 240.000 lei pentru producții media și design grafic, la care se adaugă alți 300.000 lei, pentru servicii de restaurant și catering. În total este vorba de circa 1,1 milioane lei pentru evenimente de protocol. Adică un buget dublu față de cât alocă instituția anul acesta pentru formarea profesională a angajaților (550.000 lei).

Digi24.ro

Un cilindru misterios cu înălțimea unei clădiri cu patru etaje a ieşit brusc din pământ în Japonia

ASF plătește pentru cursuri crypto

Datele publice din SEAP, platforma de achiziții publice online, arată că ASF a început deja să investească în formarea profesională a angajaților săi, mai exact instituția a achiziționat mai multe cursuri „în domeniile investigațiilor blockchain” (tehnologia din spatele criptomonedelor) oferite de Institutul Național de Cercetare Dezvoltare în Informatică ICI. Concret, în luna februarie, au avut loc două achiziții pentru mai multe cursuri la ICI pentru angajații ASF.

Digisport.ro

A fost cel mai bogat român, dar averea de 1,2 miliarde de euro s-a ”evaporat” și tocmai a mai primit o lovitură

Prima achiziție, la începutul lunii, pentru suma de 90.250 lei, a vizat pachetul de cursuri de specializare în domeniul investigațiilor blockchain, pachet ce conține mai multe module. Spre exemplu, la modulul I, cu noțiuni elementare în domeniu, au fost achiziționate locurile pentru 17 participanți din cadrul ASF (cursuri de o zi, 8 ore). Alte patru module în cadrul acestor cursuri au vizat domenii mai specifice. Spre exemplu, la modulul III (Blockchain Intelligence for Law Enforcement) ASF a achiziționat locuri pentru 7 angajați, și include cursuri de două zile și un total de 12 ore de curs.

Spre finalul lunii februarie, ASF a mai plătit pentru o nouă serie de cursuri la ICI, de această dată numărul participanților a fost ceva mai mic (doar 7 persoane la modulul entry-level), 3 pe legislația UE, una pe blockchain intelligence și 1 la modulul pe blockchain intelligence for finance. Concret, ASF a plătit circa 22.000 de euro pentru aceste cursuri, o decizie ce a venit probabil ca urmare a presiunilor UE, care de anul trecut a impus reguli stricte pentru piața crypto. Statele membre sunt obligate să aibă mecanisme de supraveghere pe piața crypto și să implementeze regulamentele MiCA (un total de 21 de angajați ASF ar trebui să ia parte la cursurile pe aplicarea regulamentelor UE pe piețele crypto).

Instruire, cinci ani mai târziu după boom-ul crypto

Deși zicala este că „mai bine mai târziu decât niciodată”, pe baza avertismentelor instituțiilor centrale din România, se poate spune că autoritățile române acționează cu o întârziere de câțiva ani. Perioada de boom în zona crypto a fost între anii 2020 și 2023, atunci autoritățile din statele dezvoltate au început să raporteze schemele piramidale și marile spălări de bani din domeniu. Chainalysis, sursa nr. 1 la nivel mondial, arăta în rapoartele din 2022 sau 2023 explozia fenomenului infracțional în domeniul crypto.

„Infracționalitatea bazată pe criptomonede a atins un nou record istoric în 2021, adresele ilicite primind 14 miliarde de dolari pe parcursul anului, în creștere față de 7,8 miliarde de dolari în 2020”, arată raportul celor de la Chainalysis din 2021. Același document menționa că fiscul american „a confiscat criptomonede în valoare de peste 3,5 miliarde de dolari în 2021”. Cea mai spectaculoasă creștere a infracționalității în domeniul crypto era în spălarea banilor, mai exact 1.964% față de anul anterior.

Pe lângă aceste avertismente la nivel internațional, și instituțiile financiare din România atrăgeau atenția asupra criminalității din domeniul crypto în aceeași perioadă.

„În ultima perioadă, criptomonedele și moneda virtuală au fost dezvoltate foarte mult și reprezintă un sector emergent, ceea ce conduce la aprecierea că furnizorii de astfel de active virtuale prezintă un grad de risc ridicat. În acest context, interesul manifestat de grupurile de crimă organizată este crescut, mai ales în condițiile în care există un control instituțional deficitar, iar acest sector se caracterizează prin anonimatul tranzacțiilor, rapiditatea și inexistența unor limite privind volumul fondurilor transferate.

Analiza cazurilor a evidențiat prezența a 52 de cazuri în care criptomonedele au fost utilizate pentru reciclarea sumelor de bani provenite din săvârșirea de infracțiuni. Principalele infracțiuni predicat au fost corupția, infracțiuni informatice, înşelăciune, frauda de tip phishing şi skimming și evaziunea fiscală”, se arată într-un raport realizat de Oficiul Național de Prevenire și Combatere a Spălării Banilor în anul 2022. Raportul a fost realizat împreună cu BNR și ASF, adică instituția care patru ani mai târziu dă bani pentru pregătirea personalului în domeniul blochchain.

Rapoartele BNR din aceeași perioadă vorbesc despre riscurile asociate cu monedele virtuale, instituția semnalând că lipsa reglementărilor și a supravegherii „generează riscuri semnificative în zona spălării banilor”. De altfel, Banca Națională a clasificat piața crypto drept una speculativă și extrem de riscantă încă din anul 2015.

Parchetul General și ANAF se pregătesc și ele pentru piața crypto

ASF nu este singura instituție care se pregătește să monitorizeze piața crypto din România. La începutul lunii decembrie a anului trecut, Parchetul General, a plătit aproape un milion de euro, bani europeni, pentru achiziția de licențe Chainalysis Reactor Platinum (platformă software privată americană, lider mondial în investigații crypto) pentru ca DNA, DIICOT și PÎCCJ să monitorizeze tranzacțiile cu criptomenede. Cu aceste licențe, procurorii vor putea practic monitoriza fluxurile de bani pe blockchain-uri.

„Scopul achiziției este de a dota PICCJ, DIICOT, DNA și ANABI cu un instrument avansat de analiză blockchain, care să permită urmărirea tranzacțiilor ilicite cu criptomonede și recuperarea activelor provenite din infracțiuni”, se arată în descrierea achiziției publice privind licențele Chainalysis. Din nou, o acțiune ce a venit abia la finalul anului 2025.

Și ANAF a anunțat la finalul lunii ianuarie a acestui an, odată cu reorganizarea instituției, crearea unei divizii speciale pentru tranzacțiile cu criptomonede. „Poate, astăzi, nu suntem atât de bine pregătiți cum ne dorim pe partea de cripto, dar faptele comise de diverși contribuabili, ascunse în acest sector, vor fi vizate de ANAF”, a spus șeful Fiscului, care a menționat că termenul de prescripție pentru aceste fapte este de cinci ani și că cei care au comis infracțiuni vor fi vizați de ANAF „într-un an sau doi”.

Din nou, aceste măsuri vin în anul 2026, la ani distanță după boom-ul în domeniul crypto, timp în care evaziunea fiscală în România a rămas neatinsă. A spus-o chiar unul dintre șefii BNR zilele trecute, care a subliniat incapacitatea Fiscului de a combate fenomenul evaziunii.

„Avem în momentul de față un deficit de încasare a taxei de valoare adăugată TVA care este de 30% media Uniunii Europene de 7%, Bulgaria e pe acolo, Ungaria, mai jos. Deci țările vecine noastre cu noi reușesc să încaseze TVA. Noi nu. Aici este o problemă foarte serioasă. (…) ANAF nu reușește să o găsească. ANAF caută oriunde, numai acolo unde nu este. În momentul în care avem restituiri de TVA pentru întreprinderi care nu există și care nici nu au plătit vreodată…”, a  precizat Eugen Rădulescu, consilierul guvernatorului BNR Mugur Isărescu, cel care a spus că România are „un sistem corupt până în măduva oaselor”.