Dezastru în Educație. Peste 50% dintre profesori ies la pensie în următorii 10 ani. „Problema e că nici ceilalți nu vor să mai rămână”

Educația se îndreaptă încet, dar sigur spre dezastru, în condițiile în care ultimele statistici arată un sistem dificil, plin de profesori în vârstă și mai deloc dorință din partea tinerilor de a trece la catedră. Vorbim despre o criză de personal fără precedent, una care ar putea să dea totul peste cap în viitorul apropiat, în ciuda proiectelor de țară anunțate de președinte sau guvernanți.

Criză majoră în Educație

Cifrele oficiale sunt unele înfiorătoare, în condițiile în care, în acest moment, atenție, mai puțin de 1 din 10 profesori are vârsta sub 30 de ani. Da, citiți cât se poate de bine, nici măcar un cadru didactic la zece adunați. Situația se complică și mai mult dacă rămâne pe această traiectorie pentru că mai bine de jumătate dintre profesori ar putea să devină pensionari cu acte în regulă în următorii 10 ani.

Așadar, într-un singur deceniu s-ar putea schimba totul în învățământul românesc. Deocamdată, autoritățile ridică din umeri nepăsătoare atunci când se află în fața statisticilor oficiale și promit o relansare a întregului sistem. O relansare din temelii, o modificare la față și un rebranding de la A la Z.

Ușor de spus, mai dificil atunci când vine vorba de pus în practică. În prezent, absolvenții de facultate nu se mai îngrămădesc să devină profesori, în timp ce cadrele didactice care au deja experiență sunt cu ochii pe alte joburi din cauza salariilor mici pe care le încasează la final de lună.  O soluție optimă văzută de specialiști o reprezintă scutirea de la plata impozitului pe venit pentru profesori, la fel ca în cercetare, construcții, agricultură și IT.

Digi24.ro

O femeie de 60 de ani, cu un aspect uluitor de tânăr, a câștigat un concurs de frumusețe și s-a calificat pentru Miss Argentina

O soluție însă pe care, repetăm, deocamdată au îmbrățișat-o oameni fără o putere de decizie. Experți în mai multe domenii au tras semnale de alarmă, dar cam atât. Mingea a rămas în terenul guvernanților și teama tuturor este ca aceasta să nu fie aruncată pe școală, la fel cum făceau pe vremuri băieții mai mari, mai puternici și, de ce nu, mai șmecheri din cartier.

Potrivit datelor Oficiului European de Statistică Eurostat, din cei 47.414 de profesori din învățământul primar din România, mai mult de jumătate, adică 28.376 aveau, în 2020, vârsta de peste 50 de ani. Drama nu se termină aici pentru că 7734 dintre ei aveau vârsta între 55 și 64 de ani.

Culmea, alți 820 de profesori predau, deși au trecut de 65 de ani, vârstă la care, în mod normal, aceștia ar trebui să se bucure de pensie, de liniște și de restul zilelor. Au ales însă să rămână într-un sistem bolnav, un sistem care generează zilnic întrebări și mai niciodată răspunsuri.

România, țara profesorilor bătrâni

Dacă ne raportăm strict la cifre atunci România trebuie să conștientizeze cât mai repede posibil că se află în mijlocul unei drame. Țara devine una a profesorilor bătrâni, în condițiile în care dintr-un total de aproape 210 de mii de oameni aproximativ 19 mii au vârsta cuprinsă între 18 și 30 de ani.

Digisport.ro

Un fotbalist celebru și soția sa, filmați în duș. Imaginile au făcut înconjurul lumii

Cei mai mulți dintre ei se află în Sibiu, Cluj, Giurgiu și București. Puțin peste 12% este numărul cadrelor didactice din Capitală aflate în această categorie de vârstă. Teleorman, Gorj și Caraș Severin au cei mai mulți profesori bătrâni.

,,Suntem, din păcate, în pragul unei crize majore de personal în sectorul educațional, în condițiile în care dinamica angajărilor este redusă, iar presiunea pensionărilor tot mai mare. Dacă în 1995, în sistemul public de educație, aveam un personal didactic de 244.640 de oameni, în prezent suntem la puțin peste 200.000. Școala românească are nevoie de tineri, de absolvenți dispuși să urmeze această meserie și care, treptat, să acopere necesarul de posturi pe măsură ce cadrele didactice în vârstă vor ieși la pensie’’, a transmis prof. univ. dr. Alexandru Ioan Mincu, președintele Complexului Educațional Dr. Mioara Mincu.

„Sunt peste 1,9 milioane de români, generația decrețeilor, care vor ieși la pensie și, din păcate, din urmă vin prea puțini tineri care să înlocuiască forța de muncă în majoritatea sectoarelor economice. Dacă în industrie, în construcții, în agricultură vom aduce cel mai probabil forță de muncă din Asia, în ceea ce privește educația, problema va fi una cu adevărat sensibilă – nu va mai avea, practic, cine să ne învețe copiii’’, a explicat și Adrian Negrescu, managerul Frames.

Ce promisiuni au făcut guvernanții

Aproape că nu au existat alegeri prezidențiale sau parlamentare în care educația să nu fie băgată în seamă. Și când spunem lucrul acesta ne raportăm la planurile celor care visau să ajungă la putere. Mulți au promis o redefinire a sistemului, prea puțini spre deloc au livrat.

În tot acest timp cel mai supărător lucru pentru profesori a rămas salariul. Banii primiți îi țin departe și pe cei care ar vrea să intre în domeniu. Promisiunile n-au lipsit nici în 2022, drept pentru care salariile ar urma să crească prin noua lege a educației, una gândită să premieze performanța în mediul școlar.

„Nu sunt adeptul sporurilor, sunt adeptul, în schimb, al criteriilor de performanță, cum s-au introdus cele de la PNRR. În cazul în care ai performanță, vei primi o mărire de salariu. Eu aș introduce toate sporurile în salariul de bază”, amintea președintele PSD, Marcel Ciolacu, nimeni altul decât cel care va urma la şefia Executivului, potrivit rotaţiei şi înţelegerii cu PNL.

Câţi bani câştigă un profesor în 2022

Mai trebuie spus că salariile cadrelor didactice, dar şi ale personalului din învățământ au fost majorate cu 4 la sută de la 1 ianuarie 2022. Banii pe care profesorii din învățământul preuniversitar diferă în funcție de gradul de încadrare, debutant, grad I, grad II, dar și de vechime. De asemenea, un alt criteriu de salarizare al profesorilor este cel al studiilor pe care le-au absolvit.

• profesorii cu studii superioare de lungă durată și încadrarea de grad didactic I au un salariu net între 3.394 și 4.709 lei
• profesorii cu studii superioare de lungă durată și  grad didactic II au salarii nete între 3.857 și 4.227 lei.
• profesorii cu studii superioare de lungă durată și grad didactic definitiv au salarii nete între între 3.746 și 4.003 lei.
• profesorii debutanți cu studii superioare au un salariu net de 3.712 lei.
• profesorii cu studii superioare de scurtă durată și grad didactic I au salarii între 2.647 și 2.875 lei.
• profesorii cu studii superioare de scurtă durată și grad didactic II au salarii între 3.655 și 3.883 lei.
• profesorii cu studii superioare de scurtă durată și grad didactic definitiv salarii între 3.620 și 3.791 lei.
• profesorii debutanți cu studii superioare de scurtă durată au un salariu pornind de la 3.381 și pot ajunge la 3.551 lei.

Interesant este că salariile profesorilor din învățământul preuniversitar ar putea să se mărească în viitorul apropiat, mai exact din septembrie 2022. Există o propunere legislativă care ar face ca salariul de încadrare al unui profesor pentru anul școlar 2022-2023 să înceapă de la 4.718 lei și să ajungă la 6.273 lei.

În mod evident, se va întâmpla lucrul acesta doar dacă legea va fi adoptată de Parlament și promulgată de președintele Klaus Iohannis. Mai mult decât atât, ministrul Educaţiei, Sorin Câmpeanu declara şi el că  salariul unui profesor debutant ar putea să fie cât salariul mediu net pe economie, adică 3.967 de lei la nivelul lunii aprilie 2022.

Ce bani au profesorii din Uniunea Europeană

Raportul Comisiei Europene arată drama din spatele învăţământului românesc. Astfel, doar Bulgaria, Ungaria şi Polonia mai au, la fel ca România, profesori debutanţi care câştigă sub 9 mii de euro pe an. Suma, una considerată prea mică pentru un trai decent, face ca profesioniştii să nu se mai înghesuie să intre în sistem.

Grecia, Cehia, Estonia, Croația, Letonia, Lituania, Slovenia și Slovacia au salarii de bază pentru cadrele didactice sub 20.000 de euro pe an. Există însă şi ţări în care profesorii sunt remuneraţi serios. Danemarca, Germania, Luxemburg, Elveția și Liechtenstein îşi plătesc oamenii de la catedră cu peste 50 de mii de euro pe an.

Acuze dure ale profesorilor

FANATIK a încercat să stea de vorbă și cu oameni din interior și să afle părerea profesorilor. Cu toții au transmis același lucru – de vină pentru îmbătrânirea sistemului sunt banii pe care un cadru didactic îi primește.

„Despre salariile altor țări nici nu are rost să vorbim și nici nu cred că este corect față de nimeni. Fiecare cu ale lui. Problemele sistemului de învățământ sunt unele mult mai crunte. Da, țin, în mod evident și de bani, însă nu se opresc aici. E vorba de o depolitizare, e vorba de o luptă continuă a politicului de a pune mâna și de a controla.

Da, este nevoie de profesori, da, actualii sunt la o medie de vârstă ridicată. Mulți se pregătesc de pensie. Problema e că nici ceilalți nu vor să mai rămână. Am colegi mai tineri care pe perioada verii se angajează la firme de curierat, se urcă pe bicicletă și cară mâncare, acesta este adevărul.

Înțelegeți drama? Oamenii ăștia lucrează pe la tot felul de firme și cară mâncarea altor angajați cu bicicletele. Și apoi, în septembrie se scutură de rușini, de toate neajunsurile și de toată umilința îndurată și merg la catedră să-și predea meseria”, a zis Ioana Mihai, un profesor de la o școală gimnazială din București, pentru FANATIK.

De remarcat că studiul privind dinamica și perspectivele sectorului educațional românesc a fost realizat la începutul lunii iunie a anului acesta de compania de consultanță Frames la inițiativa Liceului Teoretic Dr. Mioara Mincu și a Asociației Școlilor Particulare din România, pe baza datelor oficiale de la Ministerul Educației, Institutul Național de Statistică, Comisia Națională de Prognoză, Eurostat și alte informații publice.