Dezastru la Institutul Oncologic: medicamente pentru cancer de 5 milioane de euro, dispărute fără urmă. Curtea de Conturi suspectează o mușamalizare uriașă în acte

Institutul Oncologic “Prof. dr. Alexandru Trestioreanu” București (IOB) este unul dintre cele mai importante și mari centre oncologice din România. (Localizat pe Șoseaua Fundeni, IOB este o instituție diferită de Institutul Clinic Fundeni, situat în apropiere). Cu aproape 600 de paturi și cu un buget de peste 600 de milioane de lei, spitalul funcționează în subordinea directă a Ministerului Sănătății. Un raport recent al Curții de Conturi a identificat nenumărate nereguli grave, însă cea mai șocantă descoperire a fost dispariția unor medicamente din rezerva spitalului. Valoarea acestora este uriașă, cu un prejudiciu estimat la peste 20 de milioane lei.

Medicamente de peste 20 milioane lei, dispărute de la Institutul Oncologic București

Curtea de Conturi a descoperit o gaură uriașă în gestiunea medicamentelor pentru pacienții bolnavi de cancer de la Institutul Oncologic București. Raportul precizează o cifră cumulată amețitoare: 22.128.290 lei. Aceasta este diferența dintre ce „credea” contabilitatea că există și ce raporta gestiunea (depozitul/farmacia). Cu alte cuvinte, s-au evaporat medicamente și materiale în valoare de peste 4,5 milioane de euro.

„Neasigurarea concordanței între evidența tehnico-operativă și cea contabilă ceea ce a determinat apariția unor diferențe în minus între cele două gestiuni, în sumă de 13.680.435 lei în anul 2023 și 8.447.855 lei în anul 2024, cu influență asupra realității stocurilor entității”, se arată în raportul Curții de Conturi, publicat în urma unui audit ce a vizat perioada 2023-2024.

Adeseori, limbajul contabil al rapoartelor Curții ascunde detaliile șocante descoperite de experții instituției de control. Practic, în acest caz, auditorii Curții au comparat ce scria în calculator cu ce era fizic în dulapurile spitalului. Rezultatul a fost lipsuri de peste 22 de milioane lei, vorbim de medicamente pentru pacienții de cancer, adică de medicamente extrem de scumpe unde doar un flacon poate ajunge la prețuri de mii de euro.

Digi24.ro

Concluziile lui Nicușor Dan după consultările informale: Noul Guvern va avea ca obiectiv până în septembrie să propună bugetul pe 2027

Concret, acest lucru înseamnă că medicamente de milioane de euro figurează că au fost cumpărate, dar nu au fost găsite fizic în spital și nici nu există acte care să dovedească unde au ajuns.

Digisport.ro

O zi până la nunta anului în România! Mireasa și-a pregătit 4 rochii. Cununia religioasă, pe ponton

Suspiciuni că medicamentele nu au ajuns la pacienți

Raportul Curții de Conturi nu spune că aceste medicamente au fost furate, că ele nu au ajuns la pacienți sau că există o fraudă dovedită în acest caz. Alte instituții ar trebui să se ocupe de aceste aspecte. Formularea este mult mai prudentă juridic, și spune doar că există riscuri serioase ca evidența spitalului să nu reflecte realitatea.

Această diferență poate proveni dintr-un cumul de greșeli: erori administrative, de exemplu, consumuri neînregistrate la timp, un management defectuos ce a condus la lipsa unui control asupra stocurilor, sau, evident, situații mult mai grave de pierderi nejustificate, precum deturnări sau sustrageri. Raportul Curții sugerează indirect că acestea din urmă ar fi cauza medicamentelor lipsă, subliniind faptul că există suspiciuni privind „realitatea consumului și a stocurilor de medicamente”.

„În concluzie, există suspiciuni rezonabile în ceea ce privește realitatea consumurilor și a stocurilor de medicamente și materiale sanitare, din perioada 2023 – 2024”, este fraza cheie a raportului citat care, dincolo de limbajul diplomatic, sugerează că există mari dubii cu privire la faptul că aceste medicamente au ajuns în realitate la pacienți.

Trebuie subliniat că în acest caz nu vorbim de medicamente uzuale, aspirine pe care un medic le ia din dulap și le dă unui pacient, ci de medicamente oncologice cu un circuit strict. Citostaticele se prepară în hote speciale, pe baza unei foi de condică semnate de medic, pentru un pacient specific, cu o doză calculată la miligram în funcție de specificul pacientului.

Mai mult, costul acestora este semnificativ, variind de la câteva sute de euro până la zeci de mii de euro. La un preț mediu de o mie de euro/ flacon ar însemna circa 4.400 de doze administrate care nu au mai fost trecute în acte. Practic, am vorbi de sute sau chiar mii de cazuri în care medicii nu au trecut aceste tratamente în fișe.

În cele patru paragrafe din raportul Curții de Conturi ce detaliază această neregulă mai apare un alt detaliu semnificativ. Auditorii au observat că în anul 2023 nu s-a făcut un inventar, iar cel pentru anul 2024 nu fusese finalizat la data controlului. Din nou, asta poate indica proasta gestiune a spitalului sau, și asta este o speculație, că realizarea unui astfel de inventar nu s-a dorit. Că nu s-a dorit oficializarea lipsurilor din stocurile spitalului.

„Precizăm că, pentru anul 2023, nu a fost efectuată inventarierea anuală a patrimoniului, iar în anul 2024 inventarierea nu a fost finalizată, astfel încât, situația scriptico – faptică nu reflectă realitatea la finele fiecărui an”, se mai arată în documentul citat.

Prejudiciul real este mult mai mare

Surse din cadrul Curții de Conturi au confirmat pentru FANATIK că în acest caz este vorba despre „medicamente cu un regim special” destinate pacienților oncologici și au subliniat că aceste medicamente sunt căutate și pe piața neagră. „Sunt medicamente foarte foarte scumpe. Dacă unul se vinde pe piața neagră cu 1.000 lei, atunci el costă 4.000 lei”.

Un alt detaliu important stă în faptul că prejudiciul real în acest caz ar putea fi mult mai mare, adică cu câteva milioane de lei în plus. „Prețul după care a fost calculat prejudiciul este cel de intrare. Dacă mai punem la socoteală și ce a cotizat Casa e posibil să ajungem la încă 5 milioane în plus”, au mai declarat sursele pentru FANATIK.

Prețul de „intrare” (prețul de factură) este prețul la care Institutul Oncologic (IOB) cumpără medicamentele de la distribuitori. De exemplu, un citostatic costă 100 de lei la poarta spitalului. Aceasta este valoarea care apare în contabilitatea de gestiune și pe care Curtea de Conturi a calculat-o când a găsit lipsa de 22 milioane lei. Când spitalul administrează acel medicament unui pacient, el raportează consumul către Casa de Asigurări pentru a-și recupera banii. Casa nu decontează doar prețul de intrare, ci un preț care include: adaosul comercial reglementat (pentru farmacii/spitale) și serviciul de administrare.

Practic, valoarea „de piață” sau de decontare a acelui medicament este mai mare decât prețul de factură. Altfel spus, dacă acele medicamente ar fi fost folosite corect, valoarea lor totală decontată (care include și taxele, adaosurile și costurile de program național) ar fi fost mult mai mare — adică în jur de 27 milioane lei. Concret, impactul real asupra bugetului de stat este dat de această cifră, și nu de valoarea din facturi.

Alte erori din gestiunea medicamentelor la Institutul Oncologic București

Lipsa unor medicamente în valoare de 22 milioane lei din contabilitatea Institutului Oncologic București nu este singura eroare de acest fel descoperită de auditorii Curții de Conturi. Poate cea mai clară dovadă de „contabilitate creativă” este dată de faptul că aceștia au descoperit o raportare negativă a stocurilor de reactivi pentru aceeași perioadă. Suma este, de asemenea, impresionantă: 7,5 milioane lei pentru anii 2023 și 2024.

„Din aplicarea testelor de detaliu asupra stocurilor raportate la data de 31.12.2023 și 31.12.2024, prin situațiile financiare încheiate, în ceea ce privește reactivii, s-a constatat faptul că, situațiile financiare încheiate, au fost denaturate, prin prezentarea unor stocuri valorice atipice, respectiv cu semnul minus, fără respectarea principiilor și regulilor contabile.

Acestea sunt conturi de activ, iar soldul arată valoarea materialelor existente în gestiune la un moment dat.

Drept urmare, acestea nu pot prezenta sold final debitor negativ. În concluzie, situațiile financiare încheiate, pentru perioada 2023-2024 au fost denaturate, prin prezentarea unor stocuri nereale valorice (reactivi), respectiv cu semnul minus în sumă de 7.655.916 lei (4.278.615 lei, la data de 31.12.2023 și 3.377.30 lei, la data de 31.12.2024), fără respectarea principiilor și regulilor contabile”, se arată în raportul citat.

Într-o gestiune corectă, este fizic imposibil să ai stoc negativ: nu poți scoate din depozit trei cutii de medicamente dacă au intrat doar două. Este dovada certă a unei gestiuni anapoda și demonstrează faptul că persoanele din conducerea instituției au semnat situații financiare care conțineau cifre imposibile din punct de vedere logic.

Asta înseamnă că fie s-au consumat medicamente care nu au fost recepționate legal, fie s-au făcut „inginerii” pentru a acoperi alte lipsuri. Dincolo de astfel de scenarii, dar și de faptul că o astfel de raportare reprezintă în sine o raportare falsă a patrimoniului, vorbim practic de un haos administrativ – iar într-o gestiune cu stocuri negative orice fraudă devine imposibil de urmărit.

Curtea de Conturi a descoperit gestiunea fictivă de la Institutul Oncologic

Dacă la punctele anterioare Curtea de Conturi vorbește de strict de erori contabile, neconcordanța între intrări și consum, într-un alt punct auditorii au identificat efectiv dovadă gestiunii fictive de la Institutul Oncologic București. Documentul menționează „înregistrarea în evidența financiar-contabilă a unor operațiuni specifice stocurilor de medicamente și materiale de laborator (consum) în sumă de 156.972 lei, fără documente justificative care să ateste realitatea acestora”.

Această eroare de 156.000 lei a fost descoperită, spune documentul în continuare, „din aplicarea testelor de detaliu asupra unui eșantion selectat”. Cu alte cuvinte, auditorii Curții nu au stat să analizeze sute de mii de tranzacții făcute de unitatea sanitară, ci au selectat un grup de operațiuni prin „raționament profesional”.

Ingineria financiară a fost identificată în acest caz la „Nota Contabilă nr. 57773”. Această notă contabilă din 01.11.2023 este o operațiune pur fictivă. Explicația oficială, practic ce a scris în calculator, a fost: „reglare solduri 31.10.2023”.

Concret, cineva a intrat în sistem și a adunat sau scăzut cifre „din burtă” pe diverse categorii (citostatice din donații, medicamente de la Casă, seruri, medicamente de ATI, etc.), folosind acest cont pentru a „ascunde” cheltuiala din anii anteriori. Raportul spune clar: nu există nicio factură, niciun bon de consum, nicio recepție. Practic, spitalul spune că a consumat medicamente oncologice de 156.000 lei dar nu poate arăta cine le-a adus (factură) și cine le-a primit (bon de consum/pacient).

„Astfel, prin NC nr.57773/01.11.2023, s-au efectuat nejustificat, operațiuni în diferite gestiuni de medicamente și materiale laborator (…)

Acestea au fost realizate prin debitarea contului 302 și creditarea contului 117 cu sume diferite pentru fiecare gestiune atât pozitive, cât și negative, ceea ce în final a condus la trecerea nejustificată pe cheltuieli pe seama exercițiilor financiare anterioare, a sumei de 156.972 lei, reprezentând atât medicamente cât și materiale de laborator medicină nucleară. Explicația notei contabile este „reglare solduri 31.10.2023”.

Nu au fost prezentate documente justificative, precum facturi fiscale, avize de însoțire a mărfii, note de recepție, bonuri de consum sau procese-verbale de inventariere, aferente operațiunilor respective, de intrare în gestiune sau consumul acestora”, se arată în raportul Curții de Conturi.

Acuzații de mușamalizare

La acest punct, Curtea de Conturi nu mai vorbește aici de „erori administrative” sau „neglijență”, ci folosește termeni care vizează direct intenția. În timpul auditului, Curtea a cerut documentele care să justifice această notă contabilă și nu a primit nimic. În acest punct, Curtea spune că există suspiciuni privind „reglarea scriptică”, adică au văzut că în gestiune lipseau medicamente și au intrat pur și simplu în calculator și au trecut acele medicamente ca fiind „consumate”.

Problema este că pentru ca un medicament să poată fi trecut ca fiind  „consumat”, trebuie să existe un bon de consum semnat de un medic și o fișă de pacient. IOB nu a avut nimic. Au făcut doar operațiunea din tastatură, fără niciun act în spate.

„În concluzie, la nivelul entității au fost efectuate înregistrări în evidența financiar-contabilă, respectiv operațiuni specifice stocurilor de medicamente și materiale de laborator (consum) în sumă de 156.972 lei, fără documente justificative care să ateste realitatea acestora, existând suspiciuni rezonabile asupra intenției de reglare scriptică a unor stocuri de medicamente lipsă în gestiune”, se arată în raportul Curții de Conturi.

Ce s-a întâmplat cu donațiile primite de Institutul Oncologic

În contextul erorilor menționate anterior a căror valoare de inventar se apropie de 30 de milioane lei, raportul Curții de Conturi include alte două probleme similare, dar cu o valoare ceva mai mică. Una dintre ele se referă la donațiile primite de Institutul Oncologic București care pur și simplu nu au fost incluse în evidența contabilă.

„Entitatea nu a înregistrat în evidența financiar-contabilă donații și sponsorizări în sumă de 1.478.062 lei, aferente perioadei 2023-2024”, spune Curtea de Conturi. Dacă medicamentele și materialele sanitare primite cu titlu de donație nu au intrat în evidența contabilă în momentul primirii asta înseamnă că ele pot fi scoase le fel de ușor din unitatea sanitară fără ca cineva să poată observa acest lucru în acte.

Cine a fost la conducerea Institutului Oncologic București

În contextul neregulilor menționate anterior, merită trecut în revistă și cine s-a aflat la conducerea Institutului Oncologic în perioada 2023-2024. În ceea ce privește postul de manager al spitalului, în prima jumătate a anului 2023 funcția a o fost ocupată de medicul Bogdan Tănase. Acesta se afla la conducerea spitalului din 2021, când fusese numit cu sprijinul USR.

În iulie 2023, ministrul de atunci al sănătății, Alexandru Rafila, a numit un nou manager interimar în persoana lui Mihail Prunoiu, care avea să rămână în funcție doar până în luna octombrie. Interimatul avea să fie preluat apoi de către Călin Popovici, care avea să rămână la conducerea unității sanitare până după jumătatea anului 2024. La finalul anului concursul de selecție avea să fie câștigat de către Daniela Zob, care s-a mai aflat la conducerea IOB și înainte de 2023 și care se află la conducerea institutului și în prezent.

Dincolo de numele celor aflați la conducerea Institutului Oncologic București și de susținerea politică pe care a avut-o fiecare trebuie subliniat un alt aspect ce denotă o responsabilitate trans-partinică și trans-instituțională privind conducerea IOB. Consiliul de Administrație al IOB este format din șase membri. Președintele CA-ului și doi dintre cei cinci administratori sunt numiți direct de către Ministerul Sănătății. Ceilalți trei administratori sunt numiți de către Consiliul General al Municipiului București, Colegiul Medicilor și Universitatea de Medicină Carol Davila.

În plus, CA-ul instituției, organul de conducere al IOB, mai are doi membri observatori: un reprezentant al Ordinul Asistenților Medicali Generaliști și un reprezentant al sindicatului SANITAS București.