Dezastru pe datoria României. Războiul și criza politică scumpesc împrumuturile statului. „Țara este într-un moment foarte prost”

Războiul declanșat de SUA și Israel împotriva Iranului a aruncat în aer și dobânzile la care se împrumută România de pe piețele internaționale. Reacția băncilor de pe piața internă nu s-a lăsat așteptată, în ultima săptămână Ministerul Finanțelor nereușind să atragă niciun leu la dobânzile oferite, un semn direct al creșterii prețurilor la care țara noastră își finanțează deficitul. La situația prezentă se adaugă și instabilitatea politică, în contextul în care în coaliția de guvernare se vorbește chiar de alegeri anticipate.

Dobânzi mai mari pentru împrumuturile statului

La începutul lunii actuale statul român ieșit pe piața bancară internă pentru a se împrumuta de la băncile comerciale sau fondurile de pensii. Suma pe care Ministerul Finanțelor spera să o obțină era de 400 de milioane lei, practic o nimica toată în condițiile în care, pentru întreg anul, statul român trebuie să se împrumute circa 280 de miliarde lei. În plus, statul a cerut bani pe un termen foarte lung: 14 ani.

Băncile au venit cu o sumă de trei ori mai mare: 1,12 miliarde lei, astfel că MFP a ales să împrumute o sumă mai mare decât estimase inițial, peste 560 de milioane lei. Dobânda la care a făcut acest împrumut a fost de 6,64%, cea mai mare dobândă plătită de statul român în ultima lună (recordul anterior fusese atins cu o lună înainte, pe 4 februarie, când dobânda acceptată a fost de 6,66%). Totuși, randamentul inițial oferit a fost de 7,25%, însă băncile au licitat atât de mult pentru aceste titluri de stat încât dobânda primită de stat a fost de 6,64.

Interesant este că după această licitație de succes, Ministerul Finanțelor nu a mai reușit să atragă finanțare de pe piața internă interbancară. Din 9 martie și până în 18 martie au fost nu mai puțin de 6 încercări ale MFP de a atrage finanțări. Rezultatul a fost că în aceste ultimele două săptămâni băncile comerciale au cerut dobânzi mai mari, dobânzi pe care statul român nu le-a acceptat. De remarcat însă, că la ultimele ieșire pe piața internă interbancară, atunci când statul român a cerut câte 500 de milioane lei, suma ofertată de bănci a fost de doar 150 de milioane lei. Practic, în doar două săptămâni, oferta băncilor s-a redus de cinci ori, de la peste 800 milioane în data de 9 martie.

Digi24.ro

Rusia amenință pe față patru țări NATO sub pretextul că sunt complice ale Ucrainei

Românii finanțează împrumuturile statului

Cel mai probabil MFP a refuzat dobânzile băncilor pentru că încă are bani. De altfel, Ministerul a anunțat chiar luni, 16 martie, că a atras circa 1,2 miliarde lei prin ediția de titluri de stat Fidelis din luna martie. Suma atrasă astfel de la începutul anului a depășit 4 miliarde de lei. Dobânzile la care a reușit să se împrumute statul au fost de 6,6% pe doi ani și de 7,1 pe o perioadă de 6 ani.

Digisport.ro

Donald Trump a luat marea decizie în privința Iranului: ”Am vorbit cu președintele”

„În ceea ce privește emisiunile standard în lei, investitorii au avut la dispoziție trei scadențe. Pentru scadența de 2 ani și dobândã 5,90%, s-au înregistrat subscrieri în valoare de 236,56 milioane lei, realizate prin 2.788 de ordine. Scadența de 4 ani, dobândã 6,60%, a totalizat 52,09 milioane lei, fiind accesatã prin 730 de ordine, în timp ce titlurile cu scadența de 6 ani și dobândã 7,10% au atras 145,59 milioane lei prin intermediul a 2.257 de ordine”, se arată în comunicatul Ministerului Finanțelor.

Practic, statul român are încă capacitatea de a juca pragmatic și să refuze ofertele care i se par prea mari. „Probabil a vrut să testeze piața, să vadă dacă acceptă niște dobânzi mai mici. Se mai întâmplă și din astea, testezi, vezi…”, a declarat economistul Victor Giosan, pentru FANATIK. Practic, statul român și cetățenii se află într-o relație de dependență reciprocă – statul are nevoie de bani pentru a-și finanța deficitul, iar populația nu are sau nu vede alte mijloace de a-și păstra economiile la adăpost de inflație.

Dobânzile României au explodat odată cu războiul din Iran

În plus, tot în data de 9 martie, adică atunci când MFP a început să refuze ofertele băncilor, ministrul Alexandru Nazare anunța că România a reușit să-și asigure aproape jumătate din necesarul de finanțare din acest când a ieșit cu o emisiune de obligațiuni pe piețele externe. Împrumuturile în euro pe zece ani au venit cu o dobândă de 5,75%, în scădere semnificativă față de acum 12 luni, când România se împrumuta la o dobândă de 7,55%. Practic, cu aceste împrumuturi externe în spate, plus sumele ce mai vin de la populație, Ministerul Finanțelor are spațiu să joace tare pe piețele financiare interne și, cel puțin pentru moment, să refuze dobânzile mari cerute de unii investitori.

Acțiunea Ministerului Finanțelor pe piețele internaționale de capital a fost fie o mișcare de geniu fie un noroc imens pentru că, odată cu izbucnirea războiului din Orient, dobânzile la care se împrumută România de pe piețele externe au crescut accentuat, ajungând chiar și până la 7,5% zilele trecut. În prezent, valoarea este de 7,36%, după ce la finalul lunii trecute era de doar 6,25%, adică o creștere de peste 1%.

Este un prim efect al crizei globale declanșate de războiul din Iran, ce a dus la explozia prețurilor la energie (gaze și petrol), și care a afectat nu doar România (Ungaria, care și ea se află în preajma unor alegeri parlamentare a cunoscut o evoluție similară).  Practic, România plătește acum costuri de risc mai ridicate din cauza crizei bugetare în care se află.

„Dacă crește prețul la energie, crește și inflația și asta are efect și asupra dobânzilor. Iar efectul ăsta se vede mai ales asupra dobânzilor oferite țărilor fragile din punct de vedere bugetar. Cu cât o țară e mai fragilă cu atât piețele îi oferă niveluri de finanțare tot mai proaste. Dacă ești o țară bine bugetar piețele îți oferă variante mai bune, chiar și în situații de criză”, a mai declarat pentru FANATIK economistul Victor Gosian.

Criză politică la criză economică

Zilele acestea partidele din coaliție negociază bugetul pe 2025, iar nemulțumirile social-democraților pentru lipsa de susținere a premierului Bolojan pentru programele lor sociale a adus din nou în discuție ieșirea de la guvernare. Suma pentru care PSD și PNL se ceartă public este nesemnificativă, între 2,5 și 4,5 miliarde lei, – fără un impact semnificativ economic și fără un impact bugetar uriaș – lasă mai degrabă impresia că niciunul dintre cele două partide nu este gata să renunțe la guvernare, asta deși liderii politici au ajuns să se amenințe cu alegeri anticipate.

Economiștii sunt de părere că, în mijlocul unei crize globale, România este obligată să-și respecte angajamentele pentru reducerea deficitului și atrag atenția că instabilitatea politică nu face decât să crească costurile dobânzilor pe care statul trebuie să le plătească. Mai mult, aceștia atrag atenția că țara noastră nu are un spațiu fiscal pentru a interveni pentru a ameliora efectele scumpirilor carburanților și avertizează că anularea țintei de deficit ar putea însemna împrumuturi mai scumpe.

„Cu cât durează mai mult nebunia asta din Orient, piețele sunt nervoase, cer dobânzi mai mari. E rău pentru toată lumea, nu doar pentru noi. Asta e situația. Evident, tensiunile interne nu sunt de bun augur. În ultimă instanță, ceea ce contează este ca România să urmeze consolidarea fiscal-bugetară, dar instabilitatea politică nu este percepută bine. Nicăieri în lume așa ceva nu este pe placul piețelor financiare”, a declarat, pentru FANATIK, profesorul Daniel Dăianu, fost ministru de finanțe.

„Asta arată, odată în plus, cât de delicată este situația în care suntem și cu cât de multă atenție trebuie văzut votul asupra bugetului și să nu mai adăugăm nimic la cheltuieli care să-l facă mai puțin credibil. Cu cât structura bugetului României este considerată mai necredibilă de către piețe, mai ales în contextul internațional foarte turbulent și cu creșteri la prețurile la combustibili, cu atât România va fi presată să se împrumute la dobânzi tot mai ridicate. Este un argument și mai puternic pentru a respecta disciplina bugetară și a respecta acordul pe care-l avem cu Comisia pentru reducerea etapizată a deficitului până în 2030. Trebuie să respectăm ținta aceasta de 6,2 din 2026 și cu cât vom putea să fim sub ea cu atât va fi mai bine.

Mi se pare că trebuie să înțelegem că în actuala situație aceasta este principala noastră constrângere și că toate celelalte probleme trebuie tratate în măsura în care nu afectează credibilitatea noastră cu privire la deficitul bugetar. Și intervenția pe piețele combustibilului, pentru că se tot vorbește de plafonări, subvenții sau reduceri de accize, fie alte intervenții – trebuie toate subordonate obiectivului de a păstra deficitul la 6,2%”, este de părere și economistul Victor Giosan.

Acesta subliniază că România se află încă într-un moment dificil din punct de vedere fiscal-bugetar și că nu-și permite să se angajeze în diverse scheme de ajutor în ciuda creșterii prețurilor la carburanți. Acesta subliniază că practic România nu are un spațiu de manevră într-o perioadă de criză tocmai pentru că guvernele anterioare nu au știut cum să țină în frâu cheltuielile statului.

„România este într-un moment foarte prost. Asta dovedește încă o dată ce înseamnă să fii responsabil și să cheltuiești aiurea în anii care ți se par buni, fără să te gândești că pot să apară astfel de surprize. Dacă eram într-o situație normală și am fi avut un deficit de 2,5-3% am fi avut astăzi o cu totul altă plajă de posibilități de intervenție în ceea ce privește prețul benzinei și motorinei. Dar acum nu le avem pentru că suntem sub această constrângere puternică.

Să ne imaginăm că apare o criză guvernamentală. Ce se va întâmpla cu alte licitații ale Ministerului Finanțelor? Putem face niște presupuneri contrafactuale: ce s-ar întâmpla dacă ieșim din schema asta de reducere a deficitului, la ce niveluri ne vom împrumuta atunci? În opinia mea, dacă nu respectăm disciplina bugetară vom avea un adevărat dezastru”, a mai declarat acesta, pentru FANATIK.