Dezindustrializarea locomotivei UE. Germania își construiește viitorul economic în China și SUA

Dezindustrializarea Germaniei devine realitate. Dacă locomotiva Europei deraiază, peisajul politic și economic al continentului, deja polarizat, va suferi importante turbulențe. O stare de nesiguranță se răspândește acum în întreaga economie germană, care a intrat în recesiune în primul trimestru, pe fondul unor sondaje care arată că întreprinderile și consumatorii sunt profund sceptici cu privire la viitor.

Gigantul BASF își construiește viitorul în China

Un exemplu șocant cu privire la marile companii din Germania care renunță la propria lor patrie este gigantul chimic BASF.  Compania a fost pilon al economiei și afacerilor germane vreme de peste 150 de ani, susținând ascensiunea industrială a țării cu un flux constant de inovații care au contribuit la transformarea produsului „Made in Germany” într-un etalon de invidiat. Dar cea mai recentă lovitură a sa – o investiție de 10 miliarde de dolari – cea mai mare din istoria grupului –  într-un complex petrochimic de ultimă generație despre care compania susține că va fi standardul de aur pentru producția durabilă – nu va fi realizată în Germania. Ci la 9.000 de kilometri distanță, în China.

Chiar dacă-și urmărește viitorul în Asia, BASF, fondată pe malurile Rinului în 1865 sub numele de Badische Anilin- & Sodafabrik, își reduce activitatea în Germania. În februarie, compania a anunțat închiderea unei fabrici de îngrășăminte din orașul său natal Ludwigshafen și a altor facilități. Ceea ce a dus la reducerea a aproximativ 2.600 de locuri de muncă. „Suntem din ce în ce mai îngrijorați în legătură cu piața noastră internă”, a declarat Martin Brudermüller, directorul executiv al BASF, în aprilie, în fața acționarilor, menționând că anul trecut compania a pierdut 130 de milioane de euro în Germania. „Profitabilitatea nu mai este nici pe departe acolo unde ar trebui să fie”, scrie Politico.

Costuri energetice, deficit de forță de muncă și birocrație

Îngrijorarea privind starea (și perspectivele) economiei germane este întemeiată. În urmă cu aproape 20 de ani, Germania și-a depășit reputația de „bolnavul Europei” cu un pachet de reforme ambițioase ale pieței muncii, care i-a eliberat potențialul industrial și a inaugurat o perioadă susținută de prosperitate, determinată în special de cererea puternică de mașini și utilaje din partea Chinei. În timp ce Germania și-a frustrat mulți parteneri prin faptul că exporta mult mai mult decât cumpăra, economia sa a înflorit.

Digi24.ro

Cum arată actorul din „Iisus din Nazareth”, la aproape 50 de ani de la premieră. Cum i-a schimbat viața interpretarea lui Hristos

Cu toate acestea, perioada de boom a avut un cost: puterea economică i-a indus liderilor săi un fals sentiment de siguranță. Eșecul lor de a continua reformele se întoarce acum împotriva lor. Dintr-o dată, o furtună perfectă se abate asupra locomotive europene, semnalând că actuala recesiune nu este doar „tehnică”, așa cum vor să creadă factorii de decizie politică. Este mai degrabă un vestitor al unei inversări fundamentale a bogăției economice care amenință să provoace cutremure în întreaga Europă. Ceea ce va difuza și mai multă agitație în peisajul politic deja polarizat al continentului.

Confruntate cu un cocktail toxic de costuri ridicate ale energiei, deficit de forță de muncă și birocrație, multe dintre cele mai mari companii germane – de la giganți precum Volkswagen și Siemens până la o serie de companii mai mici și mai puțin cunoscute – se confruntă cu o trezire bruscă și se grăbesc să caute locuri mai bune în SUA și Asia. În absența unei schimbări de situație neașteptate, este greu de evitat concluzia că Germania se îndreaptă spre un declin economic mult mai profund.

Digisport.ro

A plecat din țară în glorie, iar astăzi a ajuns printre cei mai bine plătiți jucători români

Șomaj în creștere, investiții străine pe tobogan

Rapoartele din prima linie a frontului economic sunt din ce în ce mai rele. Șomajul a crescut de la an la an cu aproximativ 200.000 de șomeri în iunie, o lună în care companiile creează în mod normal locuri de muncă. Deși rata globală a șomajului rămâne scăzută, la 5,7%, iar numărul locurilor de muncă vacante este ridicat, de aproape 800.000, oficialii germani se pregătesc pentru alte vești proaste.

„Începem să resimțim condițiile economice dificile pe piața muncii”, a declarat Andrea Nahles, șefa biroului german pentru muncă. „Șomajul este în creștere, iar creșterea ocupării forței de muncă își pierde avântul”. O slăbiciune similară este vizibilă în întreaga economie germană, de la construcții la produse chimice. Interesul străinilor pentru Germania ca loc de investiții este, de asemenea, în scădere. Numărul de noi investiții străine în Germania a scăzut în 2022 pentru al cincilea an consecutiv, atingând cel mai scăzut nivel din 2013 încoace.

Tehnologii învechite?

Dependența țării de industrie o face deosebit de vulnerabilă. Cu excepția producătorului de software SAP, sectorul tehnologic din Germania este practic inexistent. În lumea financiară, cei mai mari jucători din Germania sunt cunoscuți mai ales pentru că au făcut pariuri greșite (Deutsche Bank) și scandaluri (Wirecard). Industria prelucrătoare reprezintă aproximativ 27% din economia sa, față de 18% în SUA.

O problemă conexă este faptul că cele mai importante segmente industriale ale Germaniei – de la produse chimice la automobile și mașini – sunt înrădăcinate în tehnologii din secolul al XIX-lea. Deși țara a prosperat timp de decenii prin optimizarea acestor produse, multe dintre ele fie devin „învechite” (motorul cu combustie internă), fie sunt pur și simplu prea scumpe pentru a fi produse în Germania. Un exemplu, sectorul metalurgic. În martie, compania care deține cea mai mare topitorie de aluminiu din Germania, Uedesheimer Rheinwerk, a declarat că va închide fabrica până la sfârșitul anului din cauza costului ridicat al energiei.

Diversificare cu sincope

Astfel de vești ar fi mai puțin îngrijorătoare dacă Germania ar avea un istoric puternic de diversificare economică. Din nefericire, istoricul său pe acest front este cel puțin neuniform. De exemplu, Germania a fost pionierul tehnologiei moderne a panourilor solare, devenind cel mai mare producător mondial la începutul anilor 2000. Cu toate acestea, după ce chinezii au copiat modelele germane și au inundat piața cu alternative ieftine, producătorii germani de panouri solare s-au prăbușit.

În domeniul biotehnologiei, firma BioNtech, cu sediul la Mainz, a fost în fruntea dezvoltării vaccinului cu ARNm care s-a dovedit a fi crucial pentru a ajuta lumea să depășească pandemia Covid-19. Dar, pe fondul acestui succes, compania a anunțat în ianuarie planuri pentru ceea ce fondatorul său a numit o investiție „uriașă” în cercetarea de vârf în domeniul cancerului – dar în Marea Britanie.

Germania, ultimul loc în domeniul inteligenței artificiale

Inovarea generează creștere economică și, pe măsură ce industria tradițională a Germaniei se află în declin, întrebarea este ce mare noutate o va înlocui. Până acum, nu se întrevede nimic. Germania ocupă doar locul opt în Indexul global al inovării, un clasament anual întocmit de Organizația Mondială a Proprietății Intelectuale a ONU. În Europa, nu se află nici măcar în primele trei locuri.

În ceea ce privește inteligența artificială (AI), o tehnologie despre care mulți observatori cred că va conduce creșterea economică pentru generația următoare, Germania este deja pe ultimul loc. Doar patru dintre cele mai citate 100 de lucrări științifice privind AI în 2022 au fost germane. Aceasta, în comparație cu 68 pentru SUA și 27 pentru China. „Germania nu are nimic de oferit în nici unul dintre cele mai importante sectoare orientate spre viitor”, a declarat Marcel Fratzscher, șeful institutului economic german DIW. „Ceea ce există este o industrie veche”.

Puterea tehnologiei de a transforma o economie – sau de a o lăsa în urmă – este evidentă atunci când se compară traiectoriile Germaniei și SUA din ultimii 15 ani. În această perioadă, economia americană, impulsionată de un boom în Silicon Valley, s-a extins cu 76%, ajungând la 25,5 trilioane de dolari. Economia Germaniei a crescut cu 19%, ajungând la 4,1 trilioane de dolari. În termeni de dolari, SUA au adăugat la economia sa echivalentul a aproape trei Germanii în această perioadă.

Berlinul strănută, Europa răcește

Erodarea nucleului industrial al Germaniei va avea un impact substanțial asupra restului Uniunii Europene. Germania nu este doar cel mai mare jucător din Europa. Ea funcționează, de asemenea, ca roată motrice, făcând legătura între diversele economii ale regiunii, fiind cel mai mare partener comercial și investitor pentru multe dintre ele. În ultimele trei decenii, industria germană a transformat Europa Centrală în fabrica sa. Porsche produce SUV-ul Cayenne, cel mai bine vândut SUV, în Slovacia, Audi produce motoare în Ungaria încă de la începutul anilor 1990, iar producătorul de electrocasnice premium Miele produce mașini de spălat în Polonia.

Mii de firme germane mici și mijlocii, așa-numitul Mittelstand, care formează coloana vertebrală a economiei țării, sunt active în regiune, producând în principal pentru piața europeană. Deși acestea nu vor dispărea peste noapte, un declin susținut în Germania ar trage inevitabil în jos și restul regiunii. „Există pericolul ca Europa să sfârșească prin a fi cea care pierde în această schimbare”, a recunoscut recent Klaus Rosenfeld, directorul executiv al Schaeffler, un producător de piese auto, adăugând că este posibil ca firma sa să construiască următoarele fabrici în SUA.

Prăpastie demografică și lipsă de calificați

În timp ce oficialii UE au pus dezindustrializarea iminentă a regiunii pe seama a ceea ce ei consideră a fi politici inechitabile în SUA și China, care dezavantajează companiile europene, problemele din Germania sunt mult mai profunde și sunt în mare parte făcute în casă. Și nu au soluții ușoare. Pur și simplu, formula care a făcut din Germania motorul industrial al Europei – o forță de muncă foarte calificată și companii inovatoare alimentate de energie ieftină – s-a destrămat.

Pe măsură ce o generație de baby-boomeri se va pensiona în următorii ani, Germania se îndreaptă cu viteză spre o prăpastie demografică care va lăsa companiile sale fără inginerii, oamenii de știință și alți lucrători cu înaltă calificare de care au nevoie pentru a rămâne competitivă pe piața globală. În următorii 15 ani, aproximativ 30% din forța de muncă din Germania va ajunge la vârsta pensionării.

Populația îmbătrânită nu este singura problemă. Tinerii germani tânjesc după locuri de muncă sigure, nu după antreprenoriatul și invențiile care au făcut din această țară una dintre cele mai importante economii din lume. „Mulți tineri preferă să lucreze pentru stat decât să înceapă o afacere”, a declarat Fratzscher de la DIW.

O țară nu tocmai atrăgătoare pentru străini

Eforturile de a compensa deficitul tot mai mare de lucrători prin migrație au eșuat până acum. (Deși Germania continuă să primească sute de mii de solicitanți de azil în fiecare an, majoritatea nu au competențele de care au nevoie companiile).  Săptămâna trecută, legislatorii germani au adoptat o nouă lege a imigrației care elimină multe dintre barierele birocratice cu care s-au confruntat lucrătorii calificați străini pentru a se stabili în țară. Dacă va funcționa este o altă întrebare.

În comparație cu Marea Britanie, Canada sau SUA, Germania este adesea o țară mai neatractivă, din cauza taxelor ridicate, a dificultății de a învăța limba și a unei culturi care adesea nu este deloc primitoare pentru străini.  Un studiu de aproape 400 de pagini comandat de guvern și publicat luna trecută, de exemplu, a constatat că jumătate dintre germani au opinii antimusulmane. Având în vedere că mulți dintre muncitorii cu un nivel de educație ridicat pe care guvernul ar dori să îi atragă provin din țări musulmane precum Turcia, o astfel de animozitate nu este deloc un argument de vânzare.

Fără gaz rusesc, fără centrale atomice, la mâna variabilelor „eco”

La aceste provocări demografice se adaugă costurile ridicate ale energiei în urma războiului Rusiei în Ucraina și eforturile Germaniei de a combate schimbările climatice. Prin oprirea livrărilor de gaze naturale către Germania, Kremlinul a eliminat efectiv pivotul modelului de afaceri al țării, care se baza pe accesul ușor la energie ieftină. Deși prețurile en-gros la gaze naturale s-au stabilizat recent, acestea sunt încă aproximativ triple față de cele de dinaintea crizei.

Acest lucru nu a lăsat de ales pentru companii precum BASF, a cărei principală operațiune din Germania a consumat singură în 2021 la fel de mult gaz natural ca întreaga Elveție, decât să caute alternative în altă parte. Transformarea ecologică a țării, așa-numita Energiewende, nu a făcut decât să înrăutățească situația.

În timp ce a pierdut accesul la gazul rusesc, Germania a oprit toată energia nucleară. Și chiar și după aproape un sfert de secol de subvenționare a expansiunii energiei regenerabile, țara încă nu are suficiente turbine eoliene și panouri solare pentru a satisface cererea, ceea ce face ca germanii să plătească de trei ori mai mult decât media internațională pentru electricitate.

Moartea Das Auto

„Evoluțiile geopolitice au arătat foarte clar că modelul nostru economic nu mai este un garant al prosperității”, a declarat Andreas Rade, directorul general al Asociației Industriei Auto Germane, principalul organ de lobby al sectorului. Industria auto a fost locomotiva Germaniei timp de mai bine de un secol, iar viitorul economic al țării se bazează în mare măsură pe capacitatea acestui sector vital – care reprezintă aproape un sfert din producția sa – de a-și menține poziția pe segmentul de lux într-o lume care întinde covorul roșu vehiculelor electrice.

Deși companiile au înregistrat recent profituri record pe valul cererii post-pandemie, acest impuls pare mai degrabă o ultimă respirație decât o reînnoire. Multă vreme o sursă de mândrie națională, industria auto a devenit călcâiul lui Ahile al Germaniei. Din motive care au mai mult de-a face cu orgoliul decât cu deficiențele structurale ale țării. Ani de zile, companii precum Mercedes, BMW și Volkswagen au refuzat să renunțe la motorul cu combustie, considerând Tesla și alți inovatori timpurii drept niște focuri de paie. Deși pe acest subiect se poate mult discuta.

Tesla și China profită

Această greșeală strategică, cum apreciază unii, a deschis ușa nu doar lui Elon Musk, ci și Chinei, care a început să investească sume importante în dezvoltarea vehiculelor electrice în urmă cu 15 ani, în timp ce germanii se fereau de această idee, pentru a obține un avans substanțial. Anul trecut, producătorii chinezi au reprezentat aproximativ 60% din cele peste 10 milioane de mașini electrice vândute în întreaga lume.

Volkswagen, care a dominat piața auto chineză timp de zeci de ani, și-a pierdut titlul de cel mai mare producător auto din țară în primul trimestru în favoarea BYD, un concurent local, pe fondul unei creșteri a vânzărilor de vehicule electrice. China este cea mai mare piață auto din lume, reprezentând aproape 40% din veniturile Volkswagen.

Un studiu recent realizat de compania de asigurări Allianz a estimat că, în cazul în care tendințele actuale se mențin, producătorii chinezi crescându-și cota de piață atât în China, cât și în Europa, constructorii și furnizorii europeni de automobile ar putea să își vadă profiturile diminuate cu zeci de miliarde de euro până în 2030, cele mai afectate fiind companiile germane.

În urmă cu tehnologia digitală

Deși constructorii auto din Germania au trecut printr-o conversie colectivă la vehiculele electrice și se grăbesc să recupereze decalajul, aceștia nu au încă avantajul competitiv de care s-au bucurat timp de peste un secol cu motoarele cu combustie, domeniu în care sunt lideri. Tehnologia esențială a unui vehicul electric nu este motorul, care este o tehnologie disponibilă în comerț, ci bateria, care se bazează pe chimie, nu pe meșteșugul în inginerie mecanică care a definit conceptul Vorsprung durch Technik (progres prin tehnică).

În plus, vehiculele electrice evoluează din ce în ce mai mult în produse de divertisment și tehnologie, iar mașinile cu conducere autonomă sunt la un pas de a rula pe străzi. Și dacă există un domeniu în care Germania nu a excelat, acesta este tehnologia digitală. Acest lucru ar putea explica de ce Tesla valorează acum mai mult de trei ori decât toți producătorii auto germani la un loc.

„Cu siguranță avem dificultăți de inovare cu industria germană și o problemă de competitivitate”, a declarat Jens Hildebrandt, care conduce Camera de Comerț Germană din China. Pentru relația economică dintre Germania și China, acest lucru reprezintă o schimbare radicală. Timp de decenii, chinezii au privit industria și ingineria germană ca pe un model. Dintr-o dată, germanii sunt cei care se uită la China. „Marile companii auto chinezești vor trebui în curând să își construiască propriile fabrici în Europa și poate chiar în Germania”, a declarat Hildebrandt, adăugând că este o tendință care „nu poate fi inversată”.

Companii germane, doar cu numele

Având în vedere tendințele economice nefavorabile, poate că nu este o surpriză faptul că multe dintre cele mai mari companii germane se îndreaptă spre a fi germane doar cu numele. Dacă acest lucru pare exagerat, trebuie luat în considerare exemplul companiei Linde, cea mai mare companie de gaze industriale din lume. Până în acest an, Linde, care a început în anii 1870 prin dezvoltarea de sisteme de refrigerare pentru fabricile de bere, a fost cea mai valoroasă companie din Germania, cu o capitalizare de piață de aproximativ 150 de miliarde de euro. În ianuarie, a decis să iasă de pe bursa de la Frankfurt în favoarea listării la New York.

Mutarea a urmat fuziunii din 2018 a grupului cu un concurent american, în urma căreia a decis să renunțe la sediul central din centrul orașului München și să se mute la Dublin. În cursul restructurării, Linde a eliminat sute de locuri de muncă în țara sa de origine. Deși Germania rămâne o piață importantă, reprezentând aproximativ 11% din venituri, este doar una dintre multe altele.

Linde ilustrează faptul că marile companii germane pot supraviețui și prospera cu sau fără Germania. Pe măsură ce condițiile din țară se înrăutățesc, acestea se vor muta pur și simplu în altă parte. Pentru Germania, însă, acest lucru ar însemna mai puține locuri de muncă bine plătite și venituri fiscale mai mici, ca să nu mai vorbim de amenințarea unui declin economic susținut și a instabilității politice.

Frustrarea, trambulină pentru ascensiunea extremei drepte

O creștere recentă în sondajele naționale a partidului de extremă-dreapta Alternativa pentru Germania (AfD) subliniază aceste mize. Deși ascensiunea AfD a fost determinată de frustrarea tot mai mare cu privire la migrație, o criză economică susținută ar da probabil un nou impuls partidului. Un punct de focar important va fi asistența socială. Germania are unul dintre cele mai generoase state sociale, cheltuielile sociale reprezentând 27% din economie anul trecut (față de 23% în SUA).

În condițiile în care Berlinul este presat să cheltuiască mult mai mult pentru apărare, strângerea curelei – și reacția publică – a început deja. În condițiile unui declin economic, situația se va înrăutăți. O prioritate de top pentru industria germană – modernizarea infrastructurii germane care scârțâie – va fi mai greu de finanțat. Drumurile, podurile, căile de navigație și alte infrastructuri critice ale Germaniei au o nevoie acută de reparații. Patru din cinci companii germane au declarat că infrastructura precară le îngreunează afacerile, potrivit unui studiu publicat în noiembrie de Institutul pentru Economia Germană (IW).

Bani de la guvern pentru cei care nu pleacă

Industria germană nu abandonează cu totul țara. Companiile sunt fericite să rămână – atâta timp cât guvernul le plătește. BASF a deschis o fabrică lângă Dresda care produce materiale catodice pentru bateriile pentru mașini electrice în urmă cu doar două săptămâni și a promis că va continua să investească pe piața sa națională. Pentru a asigura astfel de angajamente însă, guvernele locale și federale au fost nevoite să ofere stimulente generoase. De exemplu, BASF va primi 175 de milioane de euro sub formă de sprijin guvernamental pentru noua sa activitate în domeniul bateriilor.

În mod similar, în iunie, producătorul american de cipuri Intel a obținut o subvenție de 10 miliarde de euro pentru o nouă fabrică mare în orașul Magdeburg din estul țării. Această sumă se traduce în 3,3 milioane de euro pentru fiecare dintre cele 3 000 de locuri de muncă pe care compania s-a angajat să le creeze. În lipsa unui astfel de sprijin, este greu de rezistat la cântecul de sirenă al unor piețe mai accesibile. Având în vedere că ingineria germană și-a pierdut avantajul în era electrică, constructorii auto își dublează investițiile în străinătate, în special în China sau în SUA.

Facilitățile din SUA, magnet pentru giganții auto germani

Finanțarea oferită de legea americană de reducere a inflației s-a dovedit a fi o momeală deosebit de atractivă. Volkswagen a dezvăluit în martie planurile de a construi o fabrică de 2 miliarde de dolari în Carolina de Sud, unde dorește să reînvie marca Scout, un 4×4 american popular în anii ’60 și ’70. În aprilie, directorii de la PowerCo, compania de baterii a constructorului auto, au fost alături de premierul canadian Justin Trudeau în momentul în care au anunțat o investiție de 5 miliarde de euro într-o nouă fabrică de baterii în Ontario.

Volkswagen s-a angajat să investească alte miliarde de dolari în America de Nord în următorii ani, pe măsură ce trece la vehiculele electrice. În schimb, în Germania, Volkswagen a renunțat la planurile de a construi o nouă fabrică pentru „Trinity”, un nou SUV electric, optând în schimb pentru retehnologizarea instalațiilor existente. Volkswagen, care deține și mărcile Audi și Porsche, a decis să nu construiască o a doua fabrică de baterii în landul Saxonia Inferioară, din cauza costului ridicat al energiei electrice. Dar, în aprilie, VW a anunțat că va investi aproximativ 1 miliard de euro într-un centru pentru vehicule electrice în apropiere de Shanghai, în China.

„Mai dependenți de China decât invers”

Un sondaj recent realizat de VDA, un grup industrial, în rândul a 128 de furnizori germani din sectorul auto, a arătat că niciunul dintre aceștia nu a planificat să își mărească investițiile pe piața de origine. Mai mult de un sfert dintre aceștia plănuiau să își mute operațiunile în străinătate. În ciuda exodului industrial al țării, politicienii germani neagă în mare parte provocările politice și economice iminente.

Lobby-iștii din industrie susțin că „interdependența” dintre China și Germania va fi pozitivă pe termen lung. Dar o logică similară a condus la cumpărarea de către Berlin a gazului natural rusesc – cu consecințe dezastruoase. Și nu există nici un semn că privirea germană asupra Chinei se va muta. Anul trecut, companiile germane au investit 11,5 miliarde de euro în China, un record. „Ceea ce mă îngrijorează este asimetria dependenței”, a declarat Fratzscher. „Companiile germane s-au expus șantajului, deoarece sunt mult mai dependente de China decât invers”.

La un moment dat, germanii se vor trezi de pericolele cu care se confruntă. Întrebarea este dacă o vor face înainte de a fi prea târziu pentru a mai putea face ceva în acest sens. Oricum ar fi, BASF va fi pregătită. Întrebat recent ce intenționează compania să facă cu uzinele chimice pe care le închide în centrul său din Germania, Brudermüller, directorul general, a încercat să îndulcească veștile proaste, spunând că firma nu va „demola totul imediat”. Dar a fost mai direct în altă privință: „Nu avem nevoie de spațiul din Ludwigshafen în acest moment”.