Dezinformările Moscovei, „desființate” de sociologi: „Maia Sandu, ținta unui deep fake eșuat! În România, Ambasada Rusă a transmis mesaje comice!”

La 3 octombrie, pe canalul Telegram „WarGonzo” a fost difuzat un clip fals, în care președintele Republicii Moldova, Maia Sandu, afirma că se pregătește să anunțe mobilizarea generală. Sociologul și geopoliticianul Dan Dungaciu a precizat, în exclusivitate pentru FANATIK, că „în cazul Maiei Sandu, am avut de-a face cu un deep fake eșuat din toate punctele de vedere”. De asemenea, acesta a amintit acțiunile de dezinformare rusești din România și a vorbit despre obligativitatea pregătirii tinerilor pentru prevenirea impactului fake news.

Dan Dungaciu: „Maia Sandu este cel mai redutabil comunicator din Moldova. Ambasada Rusă a trimis și mesaje comice despre industrializarea României de către URSS”

În privința deep fake-ului eșuat, care a avut-o drept țintă pe șefa statului moldovean, intră în discuție aspectul tehnic deficitar al clipului și esența provocatoare a așa-ziselor afirmații ale Maiei Sandu. Dan Dungaciu consideră că dacă partea tehnică este deja discutabilă, în zona de manipulare este și mai problematică.

„În primul rând, mă refer la mesajul general, și anume la încercarea de compromitere a președintei Moldovei, Maia Sandu, care, mai ales în ultima perioadă, are reacții tot mai evidente de susținere a Ucrainei și de aliniere în spațiul de comuncare euro-atlantic. Doamna Maia Sandu – și nu este singura de la Chișinău – a trimis, de fiecare dată, mesaje care rezonează foarte bine cu ceea ce au transmis alți lideri occidentali”, a explicat interlocutorul nostru.

Dan Dungaciu a precizat că, din acest punct de vedere, reacția șefului statului vecin este salutară, pentru că, în privința Republicii Moldova, asistăm la un crescendo:

Digi24.ro

O femeie a găsit o poșetă în care erau acte, bani și telefoane lângă gara din Arad. A luat-o și acum e reținută

„La început, demarajul Republicii Moldova față de acest război a fost unul foarte ezitant. Însă, în ultima vreme, această țară a devenit mult mai conștientă că este foarte dificil să rămână neutră în acest război, și nu mă refer la factorul constituțional, ci la la atitudine. Nu te poți poziționa alături sau la mijloc, ci să alegi. În ultima vreme, Republica Moldova și mai ales Maia Sandu, în speță, au făcut aceste alegeri evidente”.

În cazul la care ne referim, partea rusă a dorit să atace tocmai acest comunicator, pentru că, „de departe, Maia Sandu este cel mai redutabil comunicator, în politica internă și externă, din Republica Moldova, în ciuda faptului că „ratingul” domniei sale nu mai este același ca altădată”.

Dezinformarea rusă a vizat și țara noastră, iar partenerul nostru de dialog a amintit, în acest sens, că „în România, Ambasada Rusă a emis mai multe mesaje care nouă ni s-au părut aproape comice. Să ne amintim pasajele în care se afirma că Federația Rusă a ajutat poporul român și a industrializat țara noastră, în perioada comunistă, pe timpul URSS-ului”.

„Răspândacii”  cred în propria propagandă, cu efect invers…

Sociologul a punctat că respectivele considerații nu erau publicate pe o rețea de socializare, ci aveau un caracter oficial, fiind afișate chiar pe site-ul Ambasadei Federației Ruse. Mai mult, dincolo de propagandă, comunicatorii chiar credeau în afirmațiile lor, fiind convinși că emit un adevăr care rezonează în mințile și în sufletele românilor. Numai că, rușii s-au lovit de un obstacol:

Digisport.ro

FOTO Gest golănesc, fără precedent, al unui luptător către fata din ring! Ce a urmat depăștește orice imaginație

„Lipsa de înțelegere a acestora asupra spațiului românesc a fost și a rămas flagrantă, din multe puncte de vedere. Aceste lucruri nouă ne-au părut drept un fel de „contra-propagandă”, nicidecum propagandă, pentru că aduceau un deserviciu comunicatorului și în niciun caz nu ne convingeau pe noi că rușii au dreptate…”

„Toate aceste idei, sincer exprimate, potrivit cărora România a fost independentă, suverană și industrializată, și lumea trăia bine în perioada comunistă, cu sprijinul Rusiei, erau acolo mesaje crezute. Altfel spus, nu trebuie să ne așteptăm că Federația Rusă are, în orice spațiu, o antenă atât de performantă, încât nimerește mesajul fix în sufletul interlocutorului, reușind să-i modifice atât starea de spirit, cât și modul de judecată”, a subliniat Dan Dungaciu.

Prin comparație, revenind la liderul de la Chișinău, politologul a explicat că, din punctul de vedere exprimat anterior, dincolo de compromiterea celui mai important comunicator din Republica Moldova, care rămâne Maia Sandu, s-a dorit emiterea unui mesaj parcă în oglindă cu Federația Rusă, și anume mobilizarea totală. De altfel, trebui să menționăm și faptul că propaganda rusă recurge la tactici clasice, iar cazurile în care au fost speculate situații critice nu sunt puține…

Astfel, politologul a punctat: „Probabil că rușii au crezut că mobilizarea totală sau măcar transmiterea acestui mesaj va genera aceeași criză internă și aceleași disfuncționalități pe care le-au înregistrat în cadrul țării lor”.

„Rusia din interiorul Moldovei se manifestă prin protestele de la Chișinău”

Dan Dungaciu este de părere că, prin mesajul mobilizării generale în perspectiva unui război, se dorea crearea unei noi crize la Chișinău. Din fericire, lucrurile nu au stat așa.

„Mai mult, prin aceste mesaje a fost vizată sprijinirea taberei interne sau a „Rusiei din interiorul Republicii Moldova”. A existat și persistă o Rusie în interiorul Moldovei, care, din când în când, a reușit să dobândească majorități politice”, a argumentat partenerul nostru de dialog.

Dungaciu a amintit că „o parte a „Rusiei” respective iese în stradă. Să nu uităm că, în această perioadă, la Chișinău există proteste permanente, îndreptate în primul rând împotriva președintei Maia Sandu, „deoarece domnia sa reprezintă simbolistica rezistenței. Se încearcă sprijinirea acestor manifestări din exterior, inclusiv prin aceste campanii de comunicare”.

La prima vedere, explicația acestui fenomen pare simplă. Dacă discutăm din punct de vedere fizic, rușii ajung greu în Moldova, din pricina Ucrainei, care impune o distanță. Astfel, neputând să pătrundă acolo cu tancurile, Rusia încearcă să răzbată în interiorul Moldovei prin asemenea tipuri de comunicare, străduindu-se să mobilizeze populația împotriva Maiei Sandu și inclusiv să sprijine liderii pro-ruși, care protestează acum pe străzi și duc o campanie împotriva guvernării actuale.

România a rămas sperietoarea de serviciu

Nu în ultimul rând, în fake news-uri este invocată România, țară pe care, potrivit lui Dan Dungaciu, „Federația Rusă încă o mai consideră sperietoarea de serviciu. Altfel spus, invoci România, alături de mobilizarea generală, pentru a stârni și mai tare furia populației, înclusiv a oamenilor care protestează acum, e drept, din pricina unor dificultăți economice obiective, care nu pot fi negate”.

Însă, pe acest fond se încearcă deturnarea problemelor economice pe o linie politică și ideologică: „Cum spuneam, din fericire nu s-a reușit creșterea semnificativă a temperaturii social-politice în Republica Moldova, față de cum stăteau lucrurile înaintea acestei campanii”.

Trebuie amintit faptul că, de curând, la Chișinău au fost înregistrate incidente, produse la un miting antiguvernamental organizat de partidul filorus, condus de Ilan Șor. Participanții au cerut demisia șefului statului și au forțat intrarea în sediul Președinției Moldovei. Nemulțumirile au plecat de la creșterea prețului gazelor naturale și a inflației.

Deep fake news, apogeul dezinformării și zona abisului total

Am revenit, însă, la capitolul deep fake news, pe care intervievatul FANATIK îl consideră apogeul dezinformării, altfel spus, zona în care nu mai există nicio garanție. Aceasta nu este nici legată de imaginea comunicatorului și nici de afirmațiile acestuia.

„Ne găsim într-o zonă a abisului total. Faptul că această tehnică a pătruns deja în zona politică reprezintă un factor periculos, mai ales într-o situație de război”, ne-a declarat Dan Dungaciu.

Concluzia care rezultă din această situație este că incidentul recent petrecut, care a avut-o în prim plan pe Maia Sandu, relevă și mai bine faptul că populația trebuie să primească o educație în privința informării și a dezinformării, legate de fake news-uri.

Partenerul nostru de discuție a explicat: „În vreme de război, dacă nu beneficiezi de o minimă sensibilitate față de tema dezinformării, cu siguranță poți aluneca în capcane care se pot dovedi decisive. În perioada unui conflict militar, dacă dai drumul unui asemenea deep fake sau fake news, care este asumat de o parte largă a populației, consecințele sunt incomparabil mai greu de calculat și mai periculoase decât într-o situație de pace”.

Lipsa comunicării, cel mai „strălucitor eșec” în vreme de pandemie

Din acest motiv, Dan Dungaciu este de părere că pregătirile pentru o confruntare mediatică la nivel informațional trebuie să aibă, în primul rând, în vedere o minimă educație a publicului, pentru ca acesta să poată reacționa. Această pregătire se poate face ad-hoc sau prin diverse centre, precum Laboratorul de Analiză a Războiului Informațional și Comunicare Strategică, instituție care încearcă să transmită periodic tipuri de cercetări și să organizeze diferite evenimente consacrate temei la care facem referire.

„Însă, dincolo de faza la care ne referim, una pe care o putem descrie metaforic drept „empirică”, putem trece la alte stadii, care presupun inclusiv elaborarea unor manuale. Acestea ar urma să fie predate în anumite cicluri de învățământ, la nivelul tinerilor capabili să absoarbă acest tip de învățământ și care sunt deja „literați” în zona de specializare a internetului”, a opinat sociologul.

Acesta apreciază că tinerii trebuie să fie pregătiți pentru momentul în care intră în spațiul virtual, fiind conștienți că în zona respectivă îi așteaptă provocări de tipul celor pe care le aminteam. Analistul a recunoscut faptul că este dificil de presupus că „publicul țintă” va fi capabil să descifreze toate pericolele care vin din zona fake news sau chiar deep fake, dar măcar să fie conștient de existența unor anumite tactici de prevenire și de combatere.

„Drept exemplu, noi am traversat experiența pandemiei, în care, pe lângă alte „performanțe” ale României, cel mai „strălucitor eșec” a fost cel al comunicării”, a continuat specialistul.

Lecția Finlandei și dimensiunea strategică a educației

Altfel spus, într-o situație de pandemie, de criză economică sau de război, în momentul în care statul îi transmite un mesaj, receptorul trebuie să fie pregătit să sesizeze eventualele capcane…

Politologul susține că țara noastră a trecut printr-o comunicare dezastruoasă, iar în contextul unui conflict trebuie să fii de două ori mai atent la emițător, la credibilitatea respectivului, la receptor și la felul în care publicul este sau nu pregătit: „Nu poți educa populația în timpul crizei. În acel moment, tu comunici, nu mai educi!”.

Revenind la contextul războiului din Ucraina și la ramificațiile pe care le presupune conflictul armat, inclusiv la capitolul diversiunilor, specialistul intervievat a oferit un exemplu, referitor la modul în care alte state se pregătesc, din timp, în eventualitatea unor conflagrații.

„Există țări aflate la limita zonelor de confruntare, precum Finlanda, unde se predau în școli, după manuale, cursuri de fake news, de dezinformare, iar din acest punct de vedere educația capătă și o dimensiune strategică”, a încheiat Dan Dungaciu.