Dezmembrarea Rusiei după război, un vis periculos sau premisa pentru o Europă mai sigură? Care sunt riscurile divizării „țaratului” lui Putin

Pentru țările care au ghinionul să fie vecinele Rusiei, divizarea acesteia după o înfrângere în Ucraina ar reprezenta sfârșitul unui coșmar istoric, o speranță că securitatea lor nu va mai fi amenințată de un stat agresiv. Pe de altă parte, unii experți avertizează că un colaps al Federației Ruse ar putea avea consecințe catastrofale, greu de gestionat, care nu vor face decât să amplifice instabilitatea în lume.

Scenariul optimist: mai multe Rusii pro-occidentale

Politologul american Janusz Bugajski a publicat recent o lucrare intitulată „Statul eșuat: Un ghid pentru scindarea Rusiei”, în care prezintă argumentele pentru divizarea Rusiei după război. Bugajski susține că Rusia este deja un stat eșuat pentru că s-a dovedit incapabilă să se transforme într-un stat-națiune sau într-un stat civic, statutul federal fiind doar unul formal întrucât guvernul central promovează o politică de omogenizare lingvistică și etnică ce nu a făcut decât să irite particularismele locale.

O Rusie redusă teritorial în urma mai multor secesiuni ar fi o amenințare mai redusă pentru vecini, iar Georgia, Moldova și Ucraina ar putea să meargă nestingherite pe drumul integrării euro-atlantice. „Țările din Asia Centrală se vor simți mai eliberate și vor fi capabile să se orienteze către Occident pentru legături în domeniile energiei, securității și economiei. China va fi într-o poziție mai slabă în încercarea de a-și extinde influența întrucât nu va mai putea colabora cu Moscova, iar state pro-occidentale care pot apărea din interiorul Rusiei vor contribui la stabilitate regională în Rusia și Eurasia”, a afirmat Bugajski.

Planul Hodorkovski: o republică parlamentară, descentralizată

Într-un articol publicat în Politico.eu de către oligarhul rus Mihail Hodorkovski, un adversar vechi al lui Vladimir Putin, este contestată viziunea optimistă a politologului american. În primul rând, Hodorkovski nu crede că divizarea Rusiei ar fi un proces pașnic, cu secesiuni acceptate de Moscova pe cale amiabilă. În al doilea rând, acest lucru ar putea crea dezechilibre de putere la scara întregii lumi. „Prin dezintegrarea Rusiei, estul țării, cu materiile sale prime, va fi condamnat să devină satelitul Chinei, un apendice militar al acesteia, distrugând permanente echilibrul în Asia Centrală. Niciun efort al Occidentului nu va fi capabil să prevină un asemenea curs al evenimentelor, iar China și-ar începe avansarea în direcția Europei, cel puțin până la Urali”, scrie Hodorkovski.

Digi24.ro

Niște români s-au instalat confortabil în casa unei spaniole plecate la copii, în Canada, și nu mai vor să plece

Acesta atrage atenția că în momentul în care s-ar pune problema divizării Rusiei, țara ar fi plină de oameni cu experiență în război, dornici să exploateze pe cale militară diferențele etnice și religioase deja existente. Iar tensiunile ar urma să apară între state succesoare care ar urma să-și dispute inclusiv vastul arsenal nuclear al țării. Un posibil deznodământ ar fi ca unul dintre aceste state să reușească reunificarea țării, însă tot sub un regim autoritar și la fel de ostil Occidentului.

Alternativa propusă de Mihail Hodorkovski ar fi susținerea Rusiei către o reformă a statului care să presupună înlocuirea falsului federalism de astăzi cu o federație autentică, precum și tranziția de la o republică prezidențială la una parlamentară. Oligarhul susține că regimul autoritar al lui Putin a fost posibil tocmai din cauza puterii excesive de la nivel central prin comparație cu autoguvernarea locală, precum și dezechilibrul de putere dintre președinte și Parlament, în favoarea primului.

Divizarea Rusiei, „o iluzie prostească”

Pentru Christopher McCallion, cercetător la London School of Economics and Political Science, discuția în sine despre dezmembrarea Rusiei este „o iluzie prostească și periculoasă”, după se spune în titlul unui articol al său publicat în The Hill. Pentru McCallion este nejustificată ideea că este iminent un colaps al Rusiei, deși aceasta era una cu totul marginală în domeniul politologiei înainte de războiul ruso-ucrainean. „Impulsul paternalistic de a diviza țara altora ar putea să aibă consecințe asupra propriului nostru imperiu multietnic. Cum ar fi dacă China sau Rusia ar încerca să ne determine să returnăm jumătate din Mexiul pe care l-am anexat nu cu multă vreme în urmă, inclusiv California?”, spune politologul american.

Acesta reia ideea că o Rusie divizată ar face ca estul acesteia să devină un satelit al Chinei, pe când una unită ar limita expansionismul Beijingului. De asemenea, este menționat că divizarea Rusiei ar da un nou impuls mișcărilor jihadiste care ar putea să-și constituie noi centre de putere în regiunile din Rusia populate de către musulmani. Discuțiile despre divizare sunt periculoase în sine pentru că ar alimenta suspiciunile deja existente ale Moscovei și ar determina chiar reacții excesive ale acesteia față de mișcările centrifuge, McCallion citând o afirmație din septembrie 2022 a fostului președinte rus Dmitri Medvedev: „Dezintegrarea forțată a unei puteri nucleare este întotdeauna un joc de șah cu moartea”.

Digisport.ro

Arpad Paszkany s-a afișat cu noua iubită, cu 24 de ani mai tânără, iar acum s-a aflat totul: femeia a rupt tăcerea

Cum să gestionezi o catastrofă

În pofida acestor avertismente, alți experți în politică internațională cred că Rusia se va diviza, iar Statele Unite ar trebui să se pregătească pentru această situație astfel încât să poată gestiona procesul potrivit intereselor sale. Un exemplu, este o analiză a lui Luke Coffee, de la Hudson Institute, intitulată „Pregătirea pentru colapsul final al Uniunii Sovietice și disoluția Federației Ruse”. Coffee estimează și el că această disoluție nu va fi una pașnică. Astfel, procesul se va desfășura pornind de la următoarele premise: mișcările separatiste vor fi alimentate de numărul mare de veterani care provin din cadrul minorităților etnice și care vor avea perspective reduse după întoarcerea la viața civilă, China și Turcia vor intra în competiție pentru a-și crește influența în Caucaz și Asia Centrală, armatele private de tipul grupării Wagner vor prolifera, succesorul lui Putin va fi tot un lider autocrat, iar Rusia nu va abandona nici măcar în aceste condiții planurile expansioniste în Europa de Est.

În aceste condiții, SUA ar trebui să-și fixeze un set de obiective minimale: să nu irosească resurse cu scopul de democratiza Rusia întrucât procesul ar avea șanse mici de reușită, să împiedice extinderea conflictelor interne din Rusia în statele învecinate, să aibă o imagine exactă asupra armelor de distrugere în masă din Rusia și să prevină divizarea acestui arsenal, să încurajeze integrarea în NATO și UE ale unor țări vecine Rusiei și să mențină o prezență militară puternică în Europa.

Există și o serie de experți care sunt mai reținuți în ce privește posibilitatea divizării Rusiei. „Dezintegrarea este improbabilă, deși nu imposibilă, dar să ne concentrăm pe această opțiune este neproductiv. Dacă spui „vrem să dezmembrăm Rusia”, aduci un argument în favoarea discursului lui Putin că Occidentul este agresorul”, susține Ivan Krastev, președinte la Centrul Bulgar pentru Strategii Liberale. Acesta amintește și faptul că teritoriile populate de minoritățile din Rusia sunt în general regiuni sărace care depind financiar de banii de la Moscova și care ar avea rețineri să se separe.

Realitatea demografică a Rusiei

În momentul de față, Rusia este o federație alcătuită din 83 de teritorii cu grade diferite de autonomie față de guvernul central. Acesta este mai mare în cazul celor 21 de republici, care pot avea propria limbă oficială și propria Constituție. De obicei, republicile din interiorul Federației Ruse sunt delimitate ca teritorii în care o minoritate sau alta este mai bine reprezentată. Cu toate astea, referendumul din 2010 arată o majoritate clară a rușilor, de 80,9%, cu numai cinci minorități peste 1% și una singură peste 3%, tătarii.

Chiar și în interiorul unora dintre aceste republici, tot rușii sunt de departe populația majoritară: Hakassia: ruși – 82%, haka – 12%; Karelia: ruși – 86%, karelieni (popor înrudit cu finlandezii) – 5%; Mordovia: ruși – 54%, mordvini – 38% ș.a. În Bașkortostan nu există un grup etnic dominant (ruși – 37%, bașkiri – 31%, tătari – 24%), situație care se regăsește și în Daghestan, unde fărâmițarea etnică este mult mai pronunțată.

În alte republici, deși un grup etnic este majoritar, populația este foarte redusă. De exemplu, Iakuția ocupă un teritoriu imens în Siberia, de peste 3.000.000 km², iar iakuții sunt majoritari, cu 55%. Însă populația este mai mică de 1.000.000 de persoane. Printre republicile omogene mai omogene din punct de vedere etnic sunt câteva din Caucaz, precum Cecenia și Ingușetia, cu ponderi de peste 90% ale cecenilor și ingușilor, însă acestea au o populație totală care variază în jurul unui milion, ceea ce reprezintă puțin raportat la cele peste 140 de milioane de oameni din cadrul Federației.