ADVERTISEMENT
Sporturi

Câţi bani a primit Nadia Comăneci pentru medaliile de la Montreal! Ce au încercat comuniştii: “Vom câştiga o sumă bună”

Autor: Razvan Nicolae | 28.03.2021 | 10:03
Câţi bani a primit Nadia Comăneci pentru medaliile de la Montreal! Ce au încercat comuniştii: "Vom câştiga o sumă bună" (hepta.ro)

FANATIK îţi prezintă în premieră câteva pasaje din cartea “Nadia şi Securitatea” scrisă de istoricul Stejărel Olaru. În paginile volumului, documentat după studierea mai multor rapoarte şi dosare din Arhiva Securităţii, sunt dezvăluite episoade tulburătoare despre injuriile şi bătăile aplicate de Bela Karolyi, cum au dejucat autorităţile o tentativă de răpire şi felul în care securiştii erau atenţi la viaţa sentimentală a fostei gimnaste.

ADVERTISEMENT

În paginile cărţii apărute la editura Epic Fiction&History, istoricul Stejărel Olaru oferă un tablou complet al felului cum Securitatea a ştiut de modul barbar prin care Bela Karolyi a antrenat lotul naţional de gimnastică, sportivele fiind bătute şi jignite în mod repetat.

Informări ale Securităţii despre cum Bela Karolyi o bătea şi o jignea pe Nadia Comăneci. Calvarul trăit de “Zeiţa de la Montreal” între 1974 şi 1976

“Faţă de gimnaste a manifestat o atitudine de teroare şi brutalitate care contravin(e) total cu principiile pedagogice, pentru care a avut o serie de reclamaţii din partea părinţilor, atât la şcoală, cât şi la Ministerul Învătământului. Fetele au fost bătute uneori până la hemoragii nazale sau pedepsite prin exerciţii fizice până la epuizare” – informatoarea “Gheorghe Daniela” într-un raport din 1974

“Prin luna mai a.c. (n.r. 1976) Bela Karolyi a dat dispoziţie categorică la gimnaste că dacă au nevoie de assistenţă medicală mai întâi să fie anunţat el şi cu acceptul lui să meargă la medic. Din constatările personale, Karolyi Bela se adresa în permanenţă la gimnaste cu epitete jignitoare: ‘vaci, tâmpite, proaste, găini, vădane, grase, dobitoace…’ – informare “Ionescu” (doctorul Teofil Dragomir) către locotenent-colonelul Vasile Miriţă (septembrie 1976)

ADVERTISEMENT

“Bela Karolyi are precocupări evidente de a o discredita pe Nadia Comăneci şi a o determina să se retragă din activitatea de performanţă. Astfel, deţinem date din care rezultă că o jigneşte în mod vulgar, permanent, afirmând că pentru el capitolul Comăneci s-a terminat” – ACNSAS, fond Documentar, dosar 13346, vol. 26, f. 303

“A avut (n.r. Bela Karolyi) o comportare necorespunzătoare faţă de Nadia Comăneci şi Teodora Ungureanu constând în injurii, cuvinte jignitoare, fiind chiar bătute, deoarece ar avea o greutate necorespunzătoare pentru concurs” – ofiţer de Securitate Ioan Popescu, însoţitor al delegaţiei României la un turneu de pregătire în Spania (aprilie-mai 1977)

  • 13 ani avea Nadia Comăneci în 1974, atunci când apărea primul raport în care Bela Karolyi era acuzat că îşi bate elevele
ADVERTISEMENT

Interceptare realizată pe 3 decembrie 1977, în apartamentul Nadiei Comâneci

Într-un raport al Securităţii Municipiului Gheorghe Gheorghiu Dej (n.r. denumirea oraşului Oneşti în perioada 1965-1990), clasificat Strict Secret, Nadia Comăneci şi Teodora Ungureanu au purtat discuţii cu doi jurnalişti veniţi de la Bucureşti pentru realizarea unui material de presă. Numele celor doi jurnalişti şi ziarul la care lucrau nu au fost completate în raport. La un moment dat, în timpul interceptării, Teodora Ungureanu dezvăluie un episod din turneul spaniol, în care Nadia Comăneci a fost bătută de Bela Karolyi.

T. (Teodora Ungureanu): Da, şi aia în Spania, când ţi-a dat o palmă de era să dai cu capul de cântar?

ADVERTISEMENT

C. (unul dintre jurnalişti): Ţi-a dat tare?

Ob. (Nadia Comăneci / numele ei era înlocuit în multe rapoarte sau interceptări cu “obiectiva”): Mi-a dat.

“În toată perioada deplasării din Spania, antrenorul Bela Karolyi a avut o comportare dură faţă de sportive şi în mod deosebit faţă de Nadia Comăneci şi Teodora Ungureanu. În acest sens a lovit-o pe Nadia în timp ce făcea controlul greutăţii corporale…” – Sursa “Lily” către căpitanul Nicolae Ilie

ADVERTISEMENT
  • 14 ani (între 1970 şi 1984) a petrecut Nadia Comăneci în lotul naţional de gimnastică feminină

Nadia Comăneci, bătută şi de antrenorul Condovici. Abia ieşise din spital

Un episod învăluit în mister s-a petrecut în august 1978. Ani la rândul, zvonurile au fost alimentate despre o posibilă tentativă de sinucidere a Nadiei Comăneci, însă fosta gimnastă a negat în ultimii ani informaţia, chiar dacă, într-un interviu din 1990 pentru revista Life, a susţinut că tentativa a existat. Apoi, într-un interviu pentru emisiunea “The Magic and Mistery of Nadia” de pe postul ABC Sports, Nadia a dezvăluit că a vrut doar să atragă atenţia celor din jur prin acest gest.

“Da. Când m-am mutat şi mi-au schimbat antrenorii, nu mi-a plăcut la Bucureşti. Nu aveam pe nimeni cu cine să vorbesc şi am vrut să atrag atenţia oamenilor, să ştie că ceva nu este în regulă, că ceea ce se întâmplă nu este bine pentru mine. Am luat un pic de şampon, nu pentru a mă sinucide, ci pentru a atrage atenţia”, spunea Nadia Comăneci în timpul interviului.

ADVERTISEMENT

“Pe 9 august s-a mai petrecut un incident, ultimul din acest episod al răzrătirii. Spre seară, antrenorul Condovici s-a deplasat la locuinţa Mariei Simionescu pentru a solicita explicaţii privind plecarea gimnastei din hotelul centrului sportiv şi, în timpul discuţiilor aprinse, Nadia a fost lovită de antrenor, se arată în cartea “Nadia şi Securitatea”.

Cum a fost premiată Nadia Comăneci pentru notele 10 de la Jocurile Olimpice de la Montreal

“Eu am auzit că Nadia ar fi primit o maşină Dacia 1300 şi cca. 300.000 (de) lei, plus 80.000 (de) dolari” – profesor din Oneşti către un ofiţer de Securitate în septembrie 1976

Pentru medaliile câştigate la Jocurile Olimpice de la Melbourne, Nadia Comăneci trebuia să primească, din partea statului, suma de 100.000 de lei şi o maşină. Peste ani, fosta mare gimnastă a susţinut că automobilul nu i-a mai fost oferit. În plus, la un eveniment la New York, Nadia Comâneci a primit un cec în valoare de 10.000 de dolari, însă acesta a ajuns la Nicolae Vieru.

Mama gimnastei a încercat în repetate rânduri să intre în posesia banilor, dar ofiţerii de Securitate i-au transmis că suma nu va fi achitată din “ordine superioare”, ceea ce însemna că demersul fusese blocat de către Comitetul Central al PCR.

Cum au vrut comuniştii să facă bani de pe urma faimei Nadiei Comăneci

În cadrul şedinţei Comitetului Politic Executiv al PCR din 18 august 1976, conform stenogramei, Gheorghe Rădulescu, vicepreședinte al Consiliului de Stat, propunea emiterea unei cărţi poştale cu imaginea Nadiei Comăneci, urmând ca produsul să fie scos la vânzare în străinătate.

Tov. Gheorghe Rădulescu: Dacă sunteţi de acord, eu propun să se scoată o carte poştală ilustrată cu Nadia Comăneci care se poate vinde în străinătate în câteva milioane de exemplare. În acest sens să dăm sarcină întreprinderii de comerţ exterior de profil şi în felul acesta vom putea câştiga o sumă foarte bună.

Tov. Nicolae Ceauşescu: Noi am propus să scoatem un timbru poştal.

Tov. Ilie Verdeţ: A fost o carte poştală ilustrată cu Nadia, dar nu a fost reuşită şi s-a retras.

Tov. Nicolae Ceauşescu: Atunci să vedem, să o facem frumoasă şi să-mi prezentaţi.

Contre între comunişti din cauza felului cum ar trebui să fie premiată Nadia Comăneci. “Dacă am dat la ţărani, la activişti, se poate da şi în domeniul sportului”

Tov. Leonte Răutu: Noi am repurtat un succes foarte frumos la Jocurile Olimpice de anul acesta, iar Nadia Comăneci a fost principala eroină. Nu mi se pare indicat să se confere titlul de Erou al Muncii Socialiste unui copil de 14 ani. Putem să-i acordăm o distincţie mare, dar nu titlul de Erou.

Tov. Ianoş Fazekaş: Sunt de acord să se dea titlul de Erou al Muncii Socialiste, ce aş propune însă, să se dea titlul de Erou al Muncii Socialiste la toţi 4 care au obţinut medalii de aur.

Tov. Elena Ceauşescu: Nu sunt 4, că sunt 2.

Tov. Ilie Verdeţ: Avem 4 medalii de aur, dar Nadia a luat 3.

Tov. Ianoş Fazekaş: Eu am citit în presa maghiară şi bulgară că şi eu au dat titlul de Erou al Muncii Socialiste la medaliaţii cu aur, dar au dat şi la antrenorii care s-au ocupat de ei aceleaşi medalii.

Tov. Ilie Verdeţ: Lui Dîba (n.r. Vasile Dîba, sporivul care a câştigat primul titlu olimpic din istoria caiacului românec, la proba K1-500m) i-am dat Ordinul Muncii clasa I-a.

Tov. Nicolae Ceauşescu: Nadia s-a comportat excelent, iar Dîba nu este la nivelul ei.

Tov. Gh. Rădulescu: Este o performanţă specială.

Tov. Nicolae Ceauşescu: Aci nu este vorba de vârstă, ci de ceea ce a realizat.

Tov. Leonte Răutu: Este vorba de caracterul distincţiei.

Tov. Nicolae Ceauşescu: De ce am introdus titlul de Erou al Muncii Socialiste, să se dea celor care depun un efort deosebit în activitatea lor.

Tov. Ilie Verdeţ: Dacă am dat la ţărani, la activişti, se poate da şi în domeniul sportului. Nimeni la Olimpiadă nu a luat 6 medalii.

  • 1976 este anul când BBC i-a acordat premiul pentru Personalitatea Anului în Sport

Cum a fost dejucată o tentativă de răpire a Nadiei Comăneci

Securitatea avea, în special în perioada în care Nadia Comăneci se afla în activitate competiţională, rolul s-o protejeze pe sportivă. Rapoartele şi interceptările telefonice erau folosite pentru ca securiştii să înţeleagă mai bine natura relaţiei dintre ea şi Bela Karolyi. În documentele poliţiei politice, cei doi aveau numele “Corina” şi “Katona”, iar monitorizarea a început să fie intensificată după Jocurile Olimpice din 1976.

“Nadia frecvent face deplasări cu bicicleta în afara localităţii, expunându-se astfel unor pericole. Conducerea Inspectoratului Judeţean Bacău al Ministerului de Interne a atras din nou atenţia familiei şi lui Nadia Comăneci asupra comportării în scopul protecţiei acesteia” – notă informativă a ofiţerilor de Securitate de la Bucureşti (23 septembrie 1976)

Un moment uluitor a avut loc, conform rapoartelor Securităţii, în toamna lui 1977. Doi tineri puneau la cale răpirea Nadiei Comăneci, într-un moment în care autorităţile erau alertate că un scenariu similare ar fi putut avea loc cu un an înainte, la Jocurile Olimpice de la Montreal.

“În septembrie 1977, Simion Doană şi Nicolae Nica, doi tineri care se aflau deja în arestul Miliţiei din Constanţa pentru alte fapte săvârşite, au plănuit ca după eliberare să o răpească pe Nadia. În timpul anchetei care a urmat, Doană a mărturisit că Nicolae Nica ‘trebuia să o aştepte în faţa şcolii sau sălii de gimnastică cu un mare buchet de flori ţinându-l în mâna stângă în faţa capului, iar în cealaltă mână arma de foc sau un cuţit cu buton’.

A mai declarat că ‘la somarea acestuia să cedeze voinţei lui de a urca într-o autofurgonetă (dubă) unde eu îl aşteptam la volanul maşinii. După aceasta ne reîntorceam la Constanţa, pe malul mării, unde se află nişte cazemate din timpul războiului, după care cerem răscumpărarea ei în valută li asigurarea unei posibilităţi de a trece frontiera'”, se arată în volumul “Nadia şi Securitatea”.

“Încă din timpul Jocurilor Olimpice de la Montreal au apărut semnalări că ar fi în atenţia unor grupări teroriste pentru a fi răpită. Aceste semnalări au fost confirmate în unele cazuri de organele de poliţie din ţările respective” – Document de sinteză al Direcţiei I din anul 1978

În noiembrie 1977, un raport al Securităţii Bacău prezenta modul de monitorizare al relaţiei dintre Nadia Comăneci şi Teodora Ungureanu. Securităţii din Oneşti i se ordonase să recruteze informatori din rândul personanului didactic al liceului, dar şi din rândul elevelor de 16 ani, colege cu cele două gimnaste din lotul naţional al României.

  • În 1984, Nadia Comăneci a fost subiectul unui film TV în SUA

Securitatea era atentă şi la viaţa sentimentală a Nadiei Comăneci

Pe lângă rapoartele şi informările despre ceea ce se întâmpla în timpul antrenamentelor şi în turnee, Securitatea monitoriza cu mare atenţie şi viaţa sentimentală a Nadiei Comăneci. Astfel, poliţia politică a sporit supravegherea în privinţa apropierii sportivei faţă de Kurt Szilier, gimnast la Dinamo. Securitatea considera, în februarie 1978, că este o “legătură apropiată sportivei”, astfel că s-au luat măsuri suplimentare.

La scurt timp după acest prim raport, Kurt Szilier şi Aurelian Georgescu, gimnaştii care se întâlneau cu Nadia Comăneci şi Teodora Ungureanu, au fost mutaţi în hotelul clubului Dinamo.

“Pe Şpiţi (n.r. Kurt Szilier) şi pe Relu i-au mutat din hotelul ’23 August’, unde stăm noi, pentru că cei de la federaţie au decis să întrerupem legăturile de prietenie care au existat între noi. Aşa că tot mai bine este la Oneşti”, îi spunea Nadia Comăneci unei prietene, într-o discuţie interceptată de Securitate.

Un alt exemplu elocvent al intervenţiei Securităţii în viaţa sentimentală a Nadiei Comăneci a avut loc în 1981, când gimnasta a fost invitată în SUA la un turneu demonstrativ. Cu această ocazie, sportiva l-a întâlnit pe Kurt Thomas, despre care Securitate a susţinut că a încercat s-o convingă să rămână în America.

“În dimineaţa zilei de 9 martie 1981 delegaţia a plecat la Hartford cu autocarul, unde în aceeaşi seară a avut loc o nouă demonstraţie, Pe parcursul deplasării, între Nadia Comăneci şi gimnastul american Kurt Thomas s-au creat relaţii mai apropiate de prietenie, marea majoritate a timpului fiind în prezenţa acestuia. (…)

În dimineaţa zilei de 13 martie 1981 ne-am deplasat cu avionul la Detroit, fiind cazaţi la hotelul Plaza. (…) Deoarece Nadia Comăneci a fost invitată în seara respectivă la discoteca hotelului de către Kurt Thomas, am însoţit-o împreună cu Vieru Nicolae. Cu această ocazie Kurt Thomas i-a făcut cadou un lănţişor de aur.

(n.r. informare despre ziua de 28 martie 1981) După sosirea la hotel, coregraful Pozsar Geza a afirmat faţă de mine şi Nicolae Vieru că este necesar să avem în acea noapte o grijă mai mare faţă de Nadia Comăneci, deoarece este posibil să plece cu gimnastul american. (…) I-am comunicat lui Kurt Thomas că Nadia Comăneci nu poate merge singură cu ei noaptea şi că este bine să fie însoţită. (…)” – Raport al Direcţiei I, din aprilie 1981, realizat după ce Bela Karolyi, Marta Karolyi şi Geza Pozsar au fugit în SUA.

  • 19 ani avea Nadia Comăneci când a participat la turneul demonstrativ din SUA

Încerca URSS să comploteze împotriva Nadiei Comăneci

Până în 1975, când Nadia Comăneci a strălucit la Campionatul European de la Skien, URSS domina competiţiile în gimnastica feminină. Apariţia unei sportive fenomen i-a alertat pe sovietici. Conform unei note informative a Mariei Simionescu, Larisa Latînina, antrenoarea lotului URSS, a încercat să-i convingă pe arbitri să-i acorde note mai mici.

“Nadia Comăneci este bună sportivă, dar este prea tânără ca să câştige şi are destul timp să aştepte” – notă informativă semnată de Maria Simionecu, în care prezenta cuvintele Larisei Latînina la adresa Nadiei Comăneci înainte de Europeanul din 1975

“La înapoierea din URSS, prof. Bibire Mircea mi-a relatat despre interesul enorm pe care îl au specialiştii sovietici faţă de gimnasta Nadia Comăneci din Gh. Gh. Dej. I se părea chiar suspectă preocuparea lor de a şti cât mai multe despre aceasta şi-şi mărturisea temerea că ar putea întreprunde unele măsuri ‘nesportive’ faţă de cea în cauză, care le ameninţă supremaţia la gimnastica feminină.

Îmi semnala că asistenta sanitară care se ocupă de hrana sportivei este de naţionalitate rusă şi se temea că s-ar putea acţiona prin aceasta pentru scoaterea din formă a sportivei” – Informare făcută de un ofiţer de Securitate în 1975

  • 7 mai 1984 data la care s-a retras Nadia Comăneci din gimnastică

Securitatea a schimbat planul după retragerea Nadiei Comăneci

Dacă în timpul carierei era monitorizată pentru a o proteja, lucrurile s-au schimbat după ce Nadia Comăneci s-a retras. Fosta gimnastă nu a mai avut voie să părăsească ţara după 1985 şi era, cel mai probabil, supravegheată de încă o structură paralelă, formată doar din câţiva şefi de unităţi sau direcţii, fără ca Securitatea să cunoască acest aspect, iar rapoartele erau prezentate direct lui Tudor Postelnicu, care le transmitea mai departe către Elena Ceauşescu. Motivul acestei variante vine din cauza relaţiei apropiate dintre Nicu Ceauşescu şi Nadia Comăneci.

“Direcţia I, în cadrul unei mape de protecţie, a întreprins măsuri de cunoaştere şi prevenire a eventualelor încercări de atragere a Nadiei Comăneci în activităţi de natură a afecta interesele statului nostru prin exploatarea lor în propaganda antiromânească” – ANCSAS, fond Documentar, dosar 13346, vol. 25, ff. 6, 34

  • 27 noiembrie 1989, data la care Nadia Comăneci a fugit din România

Palmaresul Nadiei Comăneci

  • 5 medalii de aur la Jocurile Olimpice (3 la Montreal 1976 şi 2 la Moscova 1980)
  • 3 medalii de argint la Jocurile Olimpice (1 la Montreal 1976 şi 2 la Moscova 1980)
  • 1 medalie de bronz la Jocurile Olimpice (Montreal 1976)
  • 2 medalii de aur la Campionatele Mondiale (Strasbourg 1978 şi Fort Worth 1979)
  • 2 medalii de argint la Campionatele Mondiale (Strasbourg 1978)
  • 9 medalii de aur la Campionatele Europene (4 la Skien 1975, 2 la Praga 1977 şi 3 la Copenhaga 1979)
  • 2 medalii de argint la Campionatele Europene (1 la Skien 1975 şi 1 la Praga 1977)
  • 1 medalie de bronz la Campionatele Europene (Copenhaga 1979)
CITEȘTE mai multe articole interesante din categoriile NEWS, SPORT sau LIFE
ADVERTISEMENT
A apărut revista SuperEuro
  • SuperEuro, cea mai tare revistă glossy dedicată Euro 2020
  • SUPEREURO: 164 de pagini premium, la doar 10 lei!