Ediția de marți, 4 martie, a emisiunii „Suflet de Rapidist” a fost una cu totul specială. Robert Niță le-a avut ca invitate pe Speranța Popescu, antrenoarea de fotbal feminin de la Rapid, și Nicoleta Bărbos, cea mai bună marcatoare din echipă.
Speranța Popescu a dezvăluit că e un lucru benefic pentru fotbalul feminin că în acest moment cluburile profesioniste sunt obligate să aibă o echipă feminină de fotbal. Antrenoarea a rememorat cum a fost momentul când a intrat în fotbal, în 1997, când opțiunile erau considerabil mai mici pentru o fată care își dorea să practice sportul „rege”.
„Majoritatea, la grupele pe care le am eu, sunt copile. Acest fenomen, fotbalul feminin, nu este de acum, este de ceva ani, dar nu a fost atât de mult mediatizat. E un lucru bun că acum cluburile trebuie să aibă o echipă de fotbal feminin și se poate dezvolta mișcarea și pasiunea pentru fotbal.
Ca în cazul meu, m-am apucat foarte târziu de fotbal, pentru că nu am știut. Erau echipe, dar nimeni nu le promova și nu știa nimeni de ele. Când am intrat la facultate am dat examen la fotbal și m-au văzut cei de acolo.
Aria de selecție e mult mai mare acum, iar performanțele care sunt acum în fotbalul feminin atrag foarte multe fete la acest sport. Primul meu contact cu clubul profesionist Rapid a fost în 1997. Atunci am început să lucrez la acest club”, a transmis Speranța Popescu.
Antrenoarea Rapidului a declarat că are nu mai puțin de 12 jucătoare la loturile naționale. Speranța Popescu a recunoscut că fetele sunt „conduse cu o mână de fier”, dar nu este bau-bau și elevele sale trebuie să înțeleagă că performanța necesită disciplină.
„Toate performanțele făcute de mine la Rapid, așa cum observați în poze, sunt făcute cu copile. Cu toate că eu am băieți acasă și nu știu cum e să am propria mea fată, ele pentru mine sunt ca fetele mele.
Această duritate pe care o arăt, deși e mult spus, pentru că interiorul meu nu este așa, este ca să îmi impun anumite reguli și ca să am niște principii, pentru că doar așa se poate face performanță.
Ca să poată să facă performanță și ca să fie mereu în față, jucătoarele mele au nevoie de o mână de fier în spate, iar aceasta sunt eu. De multe ori mi-a părut rău, dar răul acesta a dat roade. Nu vreau să se înțeleagă că sunt bau-bau, dar o disciplină și respect trebuie să existe. Nu poți să faci performanță dacă nu există diciplină.
La U15 am 4 fotbaliste titulare, la U17 am avut 5 jucătoare, care au reușit să se califice la turneul final, în grupa A. La U19 am 3 jucătoare, iar la echipa de senioare mizez pe fetele care vor veni din urmă”, a încheiat Speranța Popescu.