Editoriale

Dicu îl plimbă pe Becali după calvarul de la Zlatna: De mână cu Gigi, la “mecanicul” motivaţional

28.09.2018 | 02:20
Dicu il plimba pe Becali dupa calvarul de la Zlatna De mana cu Gigi la mecanicul motivational

Majoritatea cititorilor au văzut filmul “Cu Naşul la psihiatru”, cu Robert De Niro şi cu Billy Crystal, în rolurile principale. Cu siguranţă, Gigi Becali n-are nicio legătură cu vreun “naş” de genul celui interpretat de De Niro, numai că, din poziţia sa de magnat, de patron şi de aspirant la calitatea de lider, este un personaj care merită o atenţie sporită. Şi nu doar din partea suporterilor Stelei. Dar, înaintea meciului din Cupă cu Alba Iulia, un joc lejer pentru echipa pregătită de Dică, dar câştigat în corzi, cu 1-0, dintr-un gol norocos al lui Rusescu, marcat în  minutul 85, finanţatorul roş-albastru a făcut o serie de declaraţii pompoase…

Gigi Becali a învăţat, în timp, să vorbească bine dar, uneori, îi mai trebuie şi măsura faptei. D’aia şi derapează, uneori. Şi nu doar dumnealui trebuie să-şi ia măsuri, pentru că fotbalul este un sport de echipă. Într-o asemenea situaţie, nu te poţi baza doar pe propria raniţă, ci şi pe capacitatea celorlalţi în a-ţi urma dezideratul. Deşi poate că acum nu era momentul potrivit pentru o asemenea tiradă, Becali a fost de neoprit şi a anunţat planuri glorioase. A afirmat că doreşte ca, anul viitor, echipa lui să joace în Champions League, pentru ca, peste două sezoane, formaţia pregătită (acum) de Dică să ajungă în Primăvara Europeană. “Cred că peste doi ani, vom vedea ceea ce trebuie să vedem. Cam doi ani durează, dacă nu mai vindem niciun jucător. La anul, vom juca în Champions League, dar peste doi ani, vrem în primăvară”, a declarat Gigi.

Dicu îl plimbă pe Becali, după calvarul de la Zlatna: De mână cu Gigi, la “mecanicul” motivaţional

Până aici, toate bune şi frumoase. Mai rămâne ca echipa să joace ce îşi doreşte patronul şi să nu calce în străchini când nu te aştepţi, aşa cum s-a mai întâmplat. În multe cazuri, greşelile s-au împletit, fie că au plecat de sus, de la patronat, au continuat pe banca tehnică şi au ajuns la jucători sau pentru că, la un moment dat, s-a putut vorbi şi despre anumiţi factori externi. Dar, cel mai important a contat, în istoria “Stelei Becaliste”, morişca vorbelor, a declaraţiilor care, în multe cazuri, s-au dovedit bulversante. Sau inutil violente, aşa cum a fost recenta:”Camora are prea mare obrăznicie!”.

În plus, pentru o asemenea performanţă, cum este cea despre care vorbeşte Becali, e nevoie de mai mult, începând cu o linişte interioară de care, suntem conştienţi cu toţii, FCSB nu a mai beneficiat de ani buni. Totuşi, iată că latifundiarul a făcut un prim pas spre “vindecare”. Şi-a conştientizat una dintre greşeli şi sperăm să nu-i treacă repede. Omul de afaceri şi-a cerut scuze suporterilor şi le-a transmis că le-a ascultat şi dorinţa ca jucătorii să vină să-i salute, după meciul de Cupă.

“Îmi cer iertare public, dacă am deranjat cu ceva!”

“Îmi cer iertare public dacă am deranjat cu ceva. Numai că eu am vrut, de fapt, să-i ating pe cei de la Peluza Sud, nu galeria mea. (n.r aici e, încă, o problemă: “Galeria mea”. E galeria echipei, maestre….). Trebuia ca ei să se bată cu Talpan, nu să se alinieze cu el. Dacă am greşit, să mă ierte. Îmi cer iertare nu o data, de o mie de ori. Eu am zis că jucătorii să se ducă după meci, la galerie. De acum înainte, aşa vor face!”, a promis Gigi.

Sigur, greşim de multe ori şi dacă avem în minte un ţel, acela de a fi om, suntem supuşi recunoaşterii propriilor “scăpări”. În unele cazuri, e nevoie de consiliere iar acest lucru nu e deloc ruşinos. Din contră. În speranţa că îi vom fi de ajutor lui Gigi Becali, Stelei, celorlalţi oameni de fotbal din Liga 1 şi nu numai, facem apel la judecata unor maeştri care au dovedit că ştiu să trezească “binele progresiv” din “binele latent”.

Cine a fost Jim Rohn

Emanuel James “Jim” Rohn (17 septembrie 1930 – 5 decembrie 2009) a rămas în legendă drept un antreprenor american de succes, scriitor şi speaker motivaţional. A scris, printre altele, trei cărţi sclipitoare, care au ajutat la educarea unor oameni “simpli” dar mai ales a sute de persoane care lucrează în corporaţii. “7 strategii pentru sănătate şi fericire”, “Filosofia mea pentru succesul în viaţă” şi “Puterea ambiţiei”. A fost mentorul cunoscutului Mark R.Hughes, precum şi al altor fondatori de corporaţii. A vorbit, de câte ori i s-a cerut, pentru grupuri de oameni, de la persoane care se consideră “elitiste”, precum membri Rotary Club, până la alte asociaţii. Timp de 40 de ani a susţinut conferinţe şi a reînvăţat oamenii să meargă spre ţinta pe care şi-a propus-o fiecare…

“Entuziasmul înseamnă putere. Dar 90% vine din tine şi doar 10%, din afară”

Să vedem, însă, ce ar merita să afle domnul Becali (şi cum spuneam, nu doar domnia sa), de la unul dintre magii dezvoltării personale. “Este imperativ să-ţi defineşti scopurile. Dacă nu ai scopuri adevărate, va fi simplu să fii alienat de propriul tău noroi. Există lucruri care te trag în jos. Dacă vrei să devii cineva şi să scapi de propriile tare, trebuie să găseşti ceva care te impinge spre viitor. Mai departe de tine, de ziua de mâine. De ziua de azi. Nu trebuie să te gândeşti la fapte mărunte. Seara, după o zi de muncă, trebuie să fii capabil să dai cel mai bun telefon sau să scrii cea mai bună scrisoare. Să mănânci un măr şi să te plimbi în jurul blocului… Toate acestea te ajută să te refaci psihic. Încrederea în sine înseamnă sănătate. Nu te retrage dacă ai avut câteva iniţiative şi nu ţi-au ieşit, până acum. Încrederea în sinele tău te va face să răsari, indiferent de ce se întâmplă. Să mergi întotdeauna înainte, chiar dacă vezi că alţii cedează. Aceasta este marea încercare. Entuziasmul înseamnă putere. Dar 90% vine din tine şi doar 10%, din afară. Dacă ţi-ai creat încrederea în tine, nu te vor afecta nici serviciul şi nici oamenii din jur!”, spunea Jim Rohn.

„Dacă alţii nu te percep drept lider, nu te vor urma”

Până aici, totul e perfect şi e cunoscut faptul că, în materie de entuziasm, Gigi e campion. Dar să vedem mai departe… „Contează pregătirea. Buna pregătire include multe. Începând cu şcoala şi cu tot ce ne înconjoară. Dar, într-adevăr, îţi ia timp să te pregăteşti. Impune-ţi că vei avea o perioadă bună, cu o zi, două, înainte de a încerca să faci ceva bun. Dacă vei rămâne nepregătit, oamenii vor crede că eşti inutil. De ce să te iroseşti? Nu trebuie să cauţi doar norocul, ci să te lămureşti ce te face puternic. Viaţa ne oferă ce merităm, nu ce ne dorim. Ar fi frumos ca cineva să-ţi ofere totul pe tavă, dar, în primul rând, trebuie să spui:”Eu sunt persoana potrivită!”. Nu te plânge şi nu explica eşecuri… Dacă alţii nu te percep drept un lider, nu te vor urma. Mulţi au decăzut pentru că nu au avut integritate şi credinţă în ei înşişi. Îţi trebuie caracter, pentru a construi şi a păstra!. Dacă vrei, trebuie să-ţi impui!”, adăuga speakerul american.

La un vârf de bocanc…

Să revenim la fotbal. Steaua a jucat cu Morais şi cu Filip, fundaşi centrali. Cu Zlatinski şi cu Toma, la prima apariţie împreună. Cu Botezatu, de la juniori. Unde e lotul, unde e forţa, unde e baza? Ei au venit să facă „mişcare”, precum fetele de la sala de fitness a fiicei lui Cornel Ţălnar, înainte de meci. La bugetul şi la „firma” lui, Gigi Becali îşi permite improvizaţii. Alba Iulia a fost la o jumătate de şansă să-l umilească, la un vârf de bocanc al lui Silviu Mureşan… Cea mai mare ocazie a aparţinut Unirii. O echipă din seria a 4-a, a Ligii a 3-a. Vorbim despre criza creativităţii şi despre moartea gestionării. Golul izbăvitor al lui Rusescu a fost un fel de… „aşa vrea Dumnezeu”.

Apropo de Dumnezeu, El nu se află în reziduuri şi în improvizaţii.

Mă întorc cu săgeata şi reamintesc alte gânduri ale lui Jim Rohn:” Dacă devii o persoană de valoare, onestă, care merită respect, trebuie să ai caracter. Mulţi au căzut pentru că nu au avut integritate, credinţă în ei. Şi disciplină. Starea de a construi şi de a păstra. Nu aştepta până mâine!”.