Editoriale

Dicu la serviciu: Ilie Năstase, fante de mahala. Cum au pus cătuşe cepei

25.05.2018 | 12:40
Dicu la serviciu Ilie Nastase fante de mahala Cum au pus catuse cepei

„Nasty” a fost adus, în zori, încătuşat la sediul Brigăzii Rutiere, după ce a fost depistat că s-a machit, undeva, la margine de Bucureşti. Să vezi un general pilit nu-i ceva atât de rar, nici măcar un fost prim Număr 1 mondial, ori un june prim, la a 3-a tinereţe, parfumat şi plin de scandal. Dar una e să fii neica nimeni şi alta un tip căruia-i cântă lumea în strună, deşi străinii îl dau afară de pe arenele de tenis, iar el ne tot serveşte gogoşi imperiale…

Cine-a pus etilotestu’n drum, ăla a fost om nebun!

Un geniu e un suflet la harpa căruia butonează Dumnezeu. Probabil că a aflat-o şi Ilie Năstase, noaptea, pe terase, printre babaroase, umflat de spirtoase (pardon, „3 beri şi o friptură”, dar cică i-au făcut test şi pentru droguri, aşa de treaz era…), din frustrări orgolioase, numai că „dezacoardele” instrumentului la care cânta, pe vremuri, Moşu’ cu barbă, Ăl de Sus, l-au făcut pe Neghiniţă să-şi facă din frac, oliţă…

Ilie Năstase, fante de mahala. Cum au pus cătuşe cepei

Lăsând versetele pamflet(r)iste, domnul general Ilie Năstase, pe care tinerii îl cunosc mai mult din capodoperele cinematografice de la emisiunile mondene, din atacurile virulente la adresa unora sau altora ori din serialul de real succes „El Fugitivo de sub Arcul de Triumf”, a fost arestat precum ultimul beţiv şi cărat cu duba, la bulău. Maestrul a fost depistat că a consumat matrafox, în urma unui control efectuat de Poliţia Rutieră pe Şoseaua Nordului, în dreptul Ambasadei Chinei şi punem pariu că nu băuse ca să-şi facă un pic de curaj, în scopul de a cere azil politic. Rugat de poliţişti să se supună testului pentru verificarea alcoolemiei, fostul campion, acum în vârstă de 72 de ani, a refuzat categoric şi s-a smardoit cu poliţiştii, ca un fotbalist imberb, de 20 de ani. Crezând că ospătarii cu şepci, veste verzi şi cu walkie-talkie-uri, din care se auzea „bip-bip, recepţie” sunt nişte extratereştri care au venit să-i ceară, a doua oară, nota de plată, ba mai mult, că au făcut mişto de el şi l-au pus să sufle în flaut ca Madonna, i-a înjurat cât mai mărunt şi cât mai întortocheat. Drept şi prin urmare, domnul Nasty a primit o brăţară dublă (nici la hotelurile de 7 stele, ultra all inclusive din Dubai n-au ăia aşa ceva!), a fost urcat în trăsura cu sirenă şi dus, mintenaş, către restaurantul MAI, salonul Brigada Rutieră. Acolo, evident, a refuzat recoltarea probelor biologice, probabil, pe motiv că ăia rămăseseră fără ciorbă de burtă, fiindcă nu se aşteptau la un aşa oaspete de seamă. Văzând că nu pot avea o comunicare normală cu pământeanul, „extratereştrii”, în loc să se apuce şi ei de băut, ca nişte cetăţeni civilizaţi, i-au tras o mamă de duş rece, cu tot cu dosarul penal scăpat în cadă.

Recurs la scandal

Lăsând gluma, l-am apărat şi noi şi alţii, pe Ilie Năstase, de câte ori a călcat pe bec. Şi când a fost „interzis” la Wimbledon ori la Roland Garros şi chiar după ce a fost dat afară de la parada militară de 1 Decembrie, din zona oficială de la Arcul de Triumf. L-am susţinut ca pe un adolescent trist, nu ca pe un star sau ca pe un general al Armatei Române, nu pentru că este o Legendă, ci doar pentru că… ne reprezenta. Era Ilie, magicul, rebelul, primul Număr 1 mondial din istorie… Acum, în locul lui, mai bine ne „reprezintă” beţivul simpatic Celentano, din „Las Fierbinţi”! Pentru că, la atâtea cârje morale în care ne sprijinim, până când vedem partea spartă a paharului, ne apucă tremolo-ul cum ne trezim dimineaţa. Ilie Năstase a uitat pe cine „reprezintă” şi a devenit melanjul perfect dintre andropauza nefericită şi mentalitatea (credeam noi, depăşită) de tipul „Băi, aici, io sunt Ceauşescu!”. Crede că i se permite orice şi îşi permite orice. Se joacă precum buldozeriştii de-a „bomba de la Hiroshima” cu răbdarea tuturor şi cu imaginea acestei ţări. Sigur, poate că… „aşa-i în tenis”, pentru că am aflat, de curând, că o altă eminenţă spirituală, mare comentator al tenisului (dar şi cunoscut analist politic şi melancolic cinefil), celebru şi dânsul „graţie” multor violenţe verbale, cade „ciungă” în drum şi înjură taximetriştii în zori, undeva pe strada „Feroviarilor”… O fi vreo modă, dom’le! Una peste alta, deşi nu ne permitem să dăm lecţii nimănui, e bine să nu ne cumpărăm idoli de la marginea şanţului. E bine să evităm asemenea licitaţii, pentru că, uneori, operele mari nu scuză caracterele mici. Şi cu atât mai puţin, mitocănia…

Neamu’ prost e prost şi-n frac!

Poveştile enumerate mai sus nu sunt simple stângăcii. Sunt rezultatul unei proaste creşteri şi a unei gene cam de… neam de traistă. Fără să vreau, îmi amintesc de o întâmplare care demonstrează acest lucru, o poveste menţionată de regretatul Ioan Chirilă, în cartea „Răsucind fusele orare”. Acţiunea se petrecea într-un avion „Jumbo”, undeva deasupra Americii, spre Coasta de Est, adică spre New York. Printre pasageri se aflau Ilie şi antrenorul său, Tache Caralulis. Năstase se plictisise să stea la Clasa 1 şi se plimba printre scaune. La un moment dat, n-a mai rezistat, a scos tablele din dotare şi s-a dus ţintă la Caralulis, care dormea, tun. „Treci la interes, bătrâne!”, i-a strigat Ilie. Antrenorul, vizibil iritat, l-a întrebat de ce n-a mai stat cu „lumea bună”, dar Năstase i-a răspuns, halucinant: „E foarte urât acolo. Unii dorm. E normal, îi îndoapă ca pe gâşte. Totul e la discreţie. Poţi să iei icre negre cu lingura. Eu am rămas la ştiucă. Habar n-au ei ce-i bun. Şi dacă mai pui şi ceapă…”.

Cam despre asta e vorba. Table şi ceapă. Domnu’ Ilie, până la urmă aveţi dreptate. Neamu’ prost e prost şi-n frac… Da’ ştiţi care e culmea, nu v-aţi respectat blazonu’, că dacă bungheaţi nişte ceapăligă după şpriţanele alea şi le suflaţi în gură „miliţienilor”, credeau ăia că a venit Expresu’ de Buzău, plin cu marfă ultra şi nu doar că scăpaţi de umilinţă, dar vă mai dădeau băieţii şi autorizaţie de „bişniţmen”, în Top Class, la Piaţa Obor!