Editoriale

Dicu râde de „Sărmăluță-n foi de jaloste”: Budescu, alias Zinedine Zidar și maidanul cu pacoste

16.12.2019 | 23:01
Dicu rade de Sarmalutan foi de jaloste Budescu alias Zinedine Zidar si maidanul cu pacoste
ADVERTISEMENT

În lipsa dubioasă a unor filme cu subiecte legate de kung-fu și de alte cafturi televizate la ore de vârf, am avut ocazia prilejului de a ne pierde timpul cu smardoiala lui Budescu, pe parcursul meciului CFR Cluj – Astra (scor 2-0). Într-o încercare genială de a ne dovedi contrariul personalității Motanului Încălțat, care, dat afară pe geam, intra pe fereastră, „Budi” a reușit să se expulzeze singur, când alții încercau să-l țină, cu forța, pe teren.

Trecând peste faptul că echipa lui Bogdan Andone a pierdut – așa cum era firesc, după cum a jucat, nu doar în această seară, ci în întreg trecutul apropiat – fotoliul de lider, Budescu, pe care multă lume, în frunte cu sine însuși, îl cerea la Națională, a spălat obrazul tuturor selecționerilor care nu l-au convocat și care, probabil, nici nu-l vor convoca.

ADVERTISEMENT

Dicu râde de „Sărmăluță-n foi de jaloste”: Budescu, alias Zinedine Zidar și maidanul cu pacoste

Inspirat, poate și de opera titanului în viață Gabi Tamaș, poreclit de răuvoitori „Șpriț”, care și-a pus stadionul în cap după vreo două atacuri tip „full contact”, Costică, zis „Sărmăluță”, a cerut un cartonaș galben după ce s-a repezit, din senin, la arbitru și apoi și-a desăvârșit creația, doborându-l, la fel de inexplicabil, pe Culio, la centrul terenului. Clar, pentru că, într-o comunitate de bune moravuri, nu merge șprițul fără măcar o sărmăluță, e lesne de înțeles ce l-a mânat în luptă pe Budescu…

Diferența între el și Tamaș a fost, însă, că acesta din urmă s-a potolit, rațional, în timp ce Budescu a fost trimis „avaramu”, către vestiare. Grav e altceva. Mai mulți „medici” conclud că sărmăluța înghițită o să-l usture olecuță mai tare decât credea, având în vedere că era învelită-n foi de jaloste. Jalostea este un regionalism oltenesc, definitoriu pentru un anumit tip de varză furajeră, extrem de iute, la gust. Iar în aceeași zonă, ea se mai traduce și prin „râvnă”.

ADVERTISEMENT

Ca să fim mai clari, deși Budescu a crezut că e șmecher și intră mai devreme în concediu de odihnă și fără plată, ca să savureze omenește sărbătorile, în loc să bată mingea prin vifor ca restul ciolovecilor, strategia s-ar putea dovedi păguboasă, pentru că „râvna” sa de a reveni sub „Tricolor” ar putea să țină până la o altă sărbătoare neaoșă, zisă și „Paștele cailor”.

Unde ești tu, Zinedine, să-i lovești ca la Rovine?

Este absolut dezolant modul în care unii tehnicieni, în frunte cu Marius Șumudică, au pus neconvocările lui Budescu la Națională pe baza unor… omisiuni, să le zicem „intenționate” sau chiar „tendențioase”. Ba chiar și unii gazetari, din rândurile cărora mărturisesc că am făcut parte, le-au ținut isonul. Costică ne-a calmat pe toți.

ADVERTISEMENT

Foarte probabil, dribleur fin cum scrie în CV-ul său și cum dincolo de cele petrecute astăzi nu i se poate nega, Budescu s-o fi crezut Zinedine Zidane, ăl de l-a pocnit antologic pe Materazzi, taman într-o finală de Campionat Mondial. Firește, aflând de la o babă ghicitoare din faubourgurile (n.r suburbiile) Parisului, că, peste decenii, pe plaiurile Urziceniului, se va naște un talent similar, Zinedine s-a dat afară de pe gazon anticipativ și Franța a pierdut trofeul.

Lăsând gluma la o parte, cu siguranță, „Sărmăluță” n-o să ajungă niciodată la glezna lui „Zizou”, unde mai pui că în situația francezului a fost vorba despre provocări repetate, unele derizorii, cu tentă religioasă, nu de jalostea față de un loc mai în față, la Națională și chiar la club. Comparația între ei este, evident, forțată, dar scopul este de a-i mai trezi, în ceasul al 13-lea, rațiunea capriciosului „mingicar” de la Astra.

ADVERTISEMENT

Justificările copilărești ale lui Andone și lașitatea unui „lider”

Din nefericire pentru Budescu și pentru alți cotonogari, cu brevet sau simpli „nervoși” de ocazie, povestea asta legată de „capricii” se regăsește în arealul frustrărilor. Ar explica-o mai pe larg un psiholog, dar o grămadă de „oameni de fotbal” spun că asemenea specialiști nu-s necesari la echipele lor. Și iată rezultatele.

„Jucătorii mei sunt nervoși, sunt neplătiți, nu mai ascultă!”,  s-a justificat antrenorul Bogdan Andone. Vorba scriitorului Alexandru Ivasiuc, „el veni copilul mândru, călărind p-un papagal”… Nu conta că după ce s-a zidit de unul singur, în neputință, elevul său și-a dat și cu glet de marțafoi…

Săracii fotbaliști, or avea și ei dreptatea lor, mai ales acum, în preajma sfintelor sărbători. Dar, cum ar spune Jimmy Hoffa, celebrul sindicalist american din perioada anilor ’50-’70, așează-te, nenică pe o grevă de bun simț, fă tămbălău în curticica matale, du-te la judecata LPF, dă jos pe cine vrei, nu te mai prezenta la echipă, dar… ce Doamne, iartă-mă, ai cu adversarul, nu de alta, dar, dacă n-ai aflat, sunteți, totuși… colegi!

Nu îmi dau seama cine s-a cocoțat pe locul 1 al podiumului imberbilor. Andone, cu justificarea sa copilărească sau însuși Budescu, pentru că n-a avut nici măcar curajul să dea ochii cu jurnaliștii, după meci, darămite să fi îngăimat câteva vorbe… Vorbim despre un ins care se dorește a fi un „lider” și care crede, cu tupeu, că i-ar sta bine cântând Imnul Național, cu mâna pe inimă.

Devin chifle, cei care nu pot deveni pâini…

ADVERTISEMENT