Editoriale

Dicu regizează un film de succes: Ungurii, melodrama și ardelenii

16.11.2018 | 12:30
Dicu regizeaza un film de succes Ungurii melodrama si ardelenii
ADVERTISEMENT

De câteva zile, asistăm la o telenovelă în care virgina credulă CFR Cluj este siluită de niște „bozgori” plini de bani și de intenții tenebroase. Evident, precum în cazul Isaurei, plâng, emoționați, până și renii de la ambele Poluri, iar Războinicul Gigi se aruncă, plin de turbăciune, asupra dușmanului istoric. Ungurul a devenit un bun comun, atunci când e vorba de reșapări elucubrante, în timp ce românul este victima oropsită de soartă, în loc să fie bărbat. Nu cercurile de interese din țara vecină sunt vinovate de debandada din curtea ultimei campioane a României și faptul că alții investesc aici trebuie să ne așeze pe noi înșine în fața oglinzii. Și încă ceva. Până la urmă, trăim în capitalism. Cine lovește primul, câștigă…

Din păcate pentru naționaliștii de șpriț, pentru toboșarii de operetă și pentru leul contorsionat Gigi Becali, filmul preluării unui pachet de 49% din acțiunile de la CFR de către apropiați ai Guvernului Ungariei este mai trist decât pare, dar nu prin prisma modului în care este privit acum. FANATIK.RO a dezvăluit că patronul Neluțu Varga a discutat cu milionarul Istvan Garancsi despre vânzarea acestui pachet de acțiuni și că finanțatorul celor de la MOL Vidi are o legătură strânsă cu premierul Viktor Orban. În articolul colegilor mei este menționat faptul că, pe lângă afacerea strict fotbalistică, s-a discutat și despre alte posibile investiții în Cluj. Dincolo de melodrama tipică nouă și de furia „naționalistă”, ar trebui să reevaluăm proverbul cu barza chioară, căreia îi face Dumnezeu, cuib. Până la urmă, vinovați de această stare de fapt sunt oamenii cu bani din țara noastră, dispuși mai degrabă să arunce un milion de parai pe altarul cazinorilor, decât să-i investească într-o echipă de fotbal sau într-un azil de bătrâni. Se adeverește dureros versul lui Adrian Păunescu, „Totuși, unde au fost românii, când a fost tăiat Viteazul?”

ADVERTISEMENT

Dicu regizează un film de succes: Ungurii, melodrama și ardelenii

Știm cu toții că Sepsi și Csikszereda primesc 6,5 milioane de euro de la Guvernul maghiar. Ce tare, ungurii au și Guvern! Care mai și investește, chiar dacă o face prin interpuși… Noi îl avem pe unicul și infailibilul Gigi, care declară război tuturor, ultimul pe listă fiind, cu voia dumneavoastră, Viktor Orban. Te umflă râsul când intră în arenă gladiatorul Gigi, care se luptă, cu o săbiuță de cauciuc, cu o liotă de tigri, un elefant, doi lei și un ungur. Ce mai, generalul Izmană e de-a dreptul nuclear, deși domnia sa nu are treabă nici cu CFR Cluj, nici cu Sepsi și nici cu Csikszereda! În România palatelor și a conturilor de miliarde, în care fiecare groapă își are propria autostradă, ne plângem că vin străinii să ne scoată din canale. Nu contează că e vorba despre o investiție ungurească și – ca să stârnesc focul și mai tare – că aceasta vine taman în anul Centenarului. Ce ironie, nu? Banii puteau să vină și din Polinezia sau din Congo, important e că nu se investește de aici, de pe ulița noastră. Și da, ca să răsucesc cuțitul, nu ne trezim nici măcar în anul Centenarului…

Subiectul legat de teama oamenilor de afaceri români de a investi în fotbal este foarte sensibil și mulți se feresc să-l abordeze. Să punem, totuși, degetul pe rană. În primul rând, legislația este șubredă. În al doilea rând, deși la prima vedere pare bizar, din sport și din artă nu prea se câștigă bani. Decât foarte târziu și niciodată nu ești sigur de profit. În altă ordine de idei, exemplele luminoase oferite de Becali, Borcea, Pinalti și de toată suflarea cea vestită care a înfundat pârnăile, le-a trezit oamenilor cu bani o teamă ancestrală de bulău. Aici, iarăși sunt două chestiuni. Ori justiția a fost și rămâne „prea” legată la ochi, ori domnii respectivi se simt cu musca pe căciulă și au motive temeinice să rămână în umbră. Cert este că s-a ajuns în situația ca nimeni sau aproape nimeni să mai toarne părălet în sarsanaua fotbalului românesc.

ADVERTISEMENT

Milionari din toate colțurile, ascundeți-vă!

Indivizii care îl condamnă pe Istvan Garancsi că vrea să ne fure moșiile și neamul, ca într-un poem clasic, trebuie să dea o tură pe la psihiatru. A fi naționalist nu înseamnă a te arunca pe geam, cântând Imnul Național, ci a construi pentru țara ta și pentru familia ta. „Cu echipa Clujului/ Mândria Ardealului”, se spune în imnul CFR-ului. Pe bune? Unde e mândria aia, dragi ardeleni, care ne numiți, de la înălțimea prețiozității dumneavoastră, „Mitici”? Unde sunt milionarii din Transilvania? Unde sunt iubitorii de sport și de frumos din această zonă a țării, ai cărei locuitori se consideră, în general, „crema” României? E drept, la CFR sau la celelalte echipe hrănite cu fonduri din import, puteau investi români din alte zone, nu neapărat din Ardeal. Dar unde nu e cap, vai de fotbal și unde e frică, nu sunt nici pepeni pe care să-i păzești.

Evident că nu ne face nicio plăcere, decât poate că ne trezește o stare vecină cu masochismul, dar ungurii ne bat la fund, cel puțin la capitolul strategie&inteligență. Oricum, la tupeu au fost mereu înaintea noastră, dar aici e tot vina românașului, care n-a cunoscut decât pe vremea lui Burebista noțiunea de „popor cuceritor”. Mă întreb, de ce România nu poate controla cluburi de fotbal din Ungaria sau din oricare altă țară? Răspunsul e simplu. Pentru că nu poate. Nu e în stare să-și gestioneze propria casă, darămite să mai cumpere și proprietăți prin vecini.

ADVERTISEMENT

Pseudo-naționalism și amintiri cu „Miorița”

Faptul că niște „străini” au îndrăznit să ne construiască poduri și autostrăzi, că în sfârșit au venit americanii și că avem Scut la Deveselu, nu deranjează pe nimeni și e logic să fie așa. Dar de ce nu e la fel de firesc să pricepem și scenariile cu echipele de fotbal, păstorite de alții? Oare ce-or să le facă, o să le ia la ei acasă? Mă umflă râsul… Să gândim pragmatic, pentru că, până la urmă, discutăm despre o grămadă de bani care intră în țară. Înafara CFR-ului, la Sepsi sau la Csikszereda nu se poate vorbi despre cine știe ce profit, care ar lua drumul Budapestei. Și atunci, unde e durerea? „Naționaliștii” care beau bere germană, fumează trabucuri cubaneze și se uită la canale porno ungurești ar trebui să înțeleagă un lucru: Patria mea este Munca mea!

„Miorița”, dincolo de alte interpretări de natură filosofic-bolnăvicioasă, este una dintre mizeriile literare care guvernează destinul acestei țări și care, din nefericire, definește caracterul omului simplu de pe aceste meleaguri. Ciobanul (scuze, nea Gigi!), aflând că doi gorobeți vor să-i ia beregata și să-i fure averea, se lamentează în fața unei oi vorbitoare, în loc să-și miște fundul și să redevină bărbat. Cam în poziția asta am stat toată istoria noastră, ba char ne-a și plăcut s-o facem, așteptând ajutor de la alții sau de la Dumnezeu, care din păcate s-a cam plictisit să ne bage în traistă. Iar acum, când ajutorul a venit de undeva, dăm cu piatra. Noi n-avem gazon nici măcar pe cel mai important stadion al țării, „Arena Națională”, dar ne irită că alții investesc în mocirlele noastre. Suntem rușinea Europei și propriile noastre victime.

ADVERTISEMENT
Tags: