Dicu și „Armata Roșie” a lui Piți: Ruskaia Petrușhka, păpușa bicefală Ivan-Ivanov care l-a „executat” pe cehul Uhrin

opiniile fanatik
Andrei Dicu   
în Universitatea Craiova
04/11/2019, 23:57
Dicu și „Armata Roșie” a lui Piți: Ruskaia Petrușhka, păpușa bicefală Ivan-Ivanov care l-a „executat” pe cehul Uhrin opiniile fanatik

Craiova tot aștepta revirimentul promis de ultimul „descălecat” al lui Pițurcă. De data aceasta, s-a întâmplat în exil, la Severin, în fața unei Dinamo, aflată cu gândul la un loc de play-off. Parcă de prea multă vreme, oltenii nu mai sunt acasă, din niciun punct de vedere, chiar dacă publicul-amiral nu s-a plictisit să viseze… albastru. Nu-i nimic, a nu fi pare starea eternă, mai ales atunci când pompierismul ține cont de conștientizarea propriei condiții. Acum, însă, parcă stropii de ploaie care au injectat iarba severineană i-a binecuvântat pe elevii încruntatului Piți, care au înșelat orice așteptare. Acest 4-1, dincolo de rezultatul în sine, confirmă, în sfârșit, renașterea lui Andrei Ivan (două goluri marcate și multă muncă…), când aproape toată lumea se obișnuise cu starea sa de… spectator al propriei sale persoane. Ce moment pentru a dovedi că, totuși, cel mai scurt drum către noi înșine e cel făcut în jurul Pământului…

Tabloul scămoșat de îngrijorări al „juveților” era întregit de figura sterpă a lui Elvir Koljic, care a suferit o accidentare stupidă, chiar înaintea derby-ului și potrivit FANATIK, are șanse minime să mai joace anul acesta. Culmea, specialiștii susțin că bosniacul ar fi putut evita lesne fisura la coloană, dar, în loc să se creadă Elvir s-a visat Elvis și s-a ridicat „în fonfeuri”, adică brusc și apoteotic, după ce a căzut, periculos, pe spate. Fără el și fără Kelic, Mateiu și Bălașa, Craiova a dat piept cu umoriștii din „Ștefan cel Mare”, care s-au priceput doar să ironizeze, de minune, „exilul” gazdelor, pe sistemul „ne bucurăm, pentru că la Severin am găsit un gazon impecabil”, vorba lui Prunea. E drept, nici Uhrin nu i-a avut la dispoziție pe Neicuțescu, Fabbrini, Sorescu și Klimavicius, dar echipa sa a jucat, parcă, din cochetărie. Gluma s-a îngroșat prematur, pentru că alb-albaștrii s-au specializat în umor negru și în 45 de minute, le-au tras oaspeților trei poante pe cinste, de plâng și acum toți câinii zburătăciți din arealul „Ștefan cel Mare”. Ivan ( de două ori) și Ivanov au fost gurile de foc, un fel de „Ruskaia Petrushka” ( o păpușă, marionetă tradițională) a infanteriei lui Pițurcă, un antrenor căruia i-a ieșit bine, de data asta, ruleta cu plumbi de surâs. Dincolo de acel neverosimil 3-0 consfințit la pauză, l-am văzut pe Piți luminându-se de unicitate, iar asta e lucru rar… Trupa lui a adus, în multe momente, cu vechea armată sovietică, deloc o amintire plăcută pentru noi dar care, să recunoaștem, cu adrenalina-n nări, răzbea pân’ la capătul Pământului… Și apropo de Ivan, pentru că nimic nu e întâmplător, poate că nu degeaba a jucat el la… FC Krasnodar…

Dicu și „Armata Roșie” a lui Piți: Ruskaia Petrușhka, păpușa bicefală Ivan-Ivanov care l-a „executat” pe cehul Uhrin

Cu excepția lui Nistor, roș-albii cehului Dușan Uhrin au respirat o letargie firească. Firescul este de natură instinctivă. Firescul e o necesitate. Starea firească este opusă stării revelației. Firescul presupune absența totală a mirării. Din ipostazele mișcării, firescul o reține pentru sine numai pe cea a inerției…

Culmea, dinamoviștii tocmai fuseseră înștiințați că dom’ Negoiță și-a rupt de la guriță și a achitat o parte din datoriile pe care le are față de ei. Păpușa goală pe dinăuntru este prototipul patronului (pardon, „finanțatorului”) de club din zilele noastre, lesne de identificat după rictusul superior de cocoș, cu brâul doldora de „cocoșei”, dar și cu amnezia financiară la purtător… Cu sau fără dopingul financiar, dinamoviștii sunt departe de ceea ce cred ei că sunt, iar asta nu mai e de mult o stare de fapt, ci una de spirit.

Din amândouă echipele, ieșeau aburi de concentrare, ca dintr-un vulcan, înainte de a erupe. Asta ne-a bucurat cel mai mult, dincolo de reverența lui Ivan către el însuși și către noi înșine. Craiova lui Pițurcă începe să nu mai joace țurca și chiar dacă a ațipit pe mirajul succesului, în repriza a doua, golul de final al lui Mihăilă a arătat că nu-i lipsește conștiința. Conștiința este un postulat. Ea nu este demonstrată în planul ideilor coerente, dar este sensibilă în planul ideilor vagi.

În schimb, cu tot regretul, Dinamo a arătat de parcă gazonul pe care a jucat era importat din Olanda…

Leul în iarnă, trezit la viață de practic, nu de liric

Rodion Cămătaru a avut dreptate:„ Și lui Pițurcă îi trebuie o perioadă, ca să omogenizeze un prim „11”. El are nevoie ca de aer de cantonamentul din această iarnă. Abia atunci vom putea spune că  își pune amprenta, cu adevărat, pe jocul echipei. Dacă nu ai o echipă omogenă, nu poți emite pretenții să te bați cu Dan Petrescu, în lupta pentru titlu. Am văzut că Piți tot face schimbări, deci nici el nu este convins sută la sută de un prim „11”, care să joace legat, trei-patru jocuri”. Totuși, fostul selecționer nu pregătește „Știința” de o săptămână… Ceva, ceva, tot trebuia să deslușească și să recroiască în întreaga atmosferă de la echipă, că doar n-a găsit aici un loc viran. Chiar și un bulgăr de țărână lunară poate însemna o întreagă frază, pentru cel care e în stare s-o citească. Și ne-a arătat, până la urmă, meșteșugul său. Mai e mult până departe, nu suntem partizanii nimănui, dar ne bucură să avem un campionat cu echipe care propun valori și spectacol. Oricare ar fi aceste echipe.

Și să nu uităm, craiovenii jinduiau să învingă și pentru faptul că tocmai se împlineau 9 ani de la trecerea lui Adrian Păunescu. Ambiția oltenilor e aceea de a crea o mitologie. Da, încununată de lumini și în același timp, foarte norocoasă și foarte ghinionistă „gintă”, pentru că nu e puțin lucru să te naști într-un asemenea creuzet de emoții. Și totuși noi, românii, în general, dintr-o vajnică datină, ne încăpățânăm să ne colorăm ființa sensibilității, după împrejurări. Dincolo de semantica sufletească, U.Craiova trebuia să pășească pe teren cu gândul la victorie, pentru că asta presupune meseria de fotbalist. Ceea ce s-a și întâmplat. Punct și fără înflorituri.

O pată neagră: Marius Avram, ne pare rău că ne-ai întristat!

Este legea firii… Orice spectacol sublim se „bucură” de un neavenit care își suflă nasul, tușește și mai ales… fluieră, din principiu, în sală. „Zbornaia” lui Piți putea câștiga și fără năucelile centralului Marius Avram. Arbitrul n-a dictat lovitură liberă, în minutul 1, la faultul lui Ciobotariu la Mihăilă, dar i-a și anulat un gol dinamovistului Moldoveanu, la indicația suspectă a asistentului Urzică. Apoi, l-a cadorisit pe Cosic cu un „galben”, pentru o… intenție. Ce mai, omul nostru e clarvăzător, citește viitorul și vorba aceea, arta umple natura. Mai târziu, a avut orbul găinilor, la penalty-ul clar comis de mâna lui Mihai Popescu. Dacă mai amintim și că, probabil, Filip trebuia eliminat direct, după faultul violent la Ivan, cu ce credeți că se ocupa dom’ arbitru, în momentul acela? Râdea fals, pentru că și râsul este o mască, lichidează un sentiment și chiar o logică…. „Îmi pare rău că v-am întristat”, părea să ne spună. Păcat de meci, păcat că nu putem sărbători, sărbătorindu-ne…

Închide ×

FANATIK.RO utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența ta pe Website-ul nostru. Te informăm că ne-am actualizat politicile pentru a integra în acestea si în activitatea curentă a FANATIK.RO cele mai recente modificări propuse de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Prin continuarea navigării pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie.

Am înțeles