Sport

Dicu trage semnalul de alarmă: Investițiile ungurești în fotbalul românesc, dovada neputinței noastre!

18.01.2019 | 11:30
Dicu trage semnalul de alarma Investitiile unguresti in fotbalul romanesc dovada neputintei noastre

Investițiile maghiare în fotbalul din România rămân un subiect sensibil și mereu aflat la ordinea zilei. Dincolo, însă, de impulsurile naționaliste, unele justificabile din punct de vedere istoric dar altele total anacronice pentru epoca în care trăim, în care ar trebui să primeze dezvoltarea în comun, pe calea europeană, trebuie spus că forurile tutelare de la noi, fie că e vorba despre FRF sau despre LPF, preferă să tacă mâlc, în legătură cu această realitate. Ceea ce reprezintă o mare gaură neagră, în primul rând din punctul de vedere al protejării fenomenului fotbalistic românesc actual și apoi, din cel al dezvoltării sale ulterioare.

O anchetă publicată recent de site-ul hotnews.ro arată că, în ultimii 6 ani, Ungaria a „pompat” aproape 20 de milioane de euro, în fotbalul din zonele locuite, cu precădere, de maghiari. Potrivit sursei citate, această sumă a fost folosită, în primul rând, pentru crearea unor academii. Din păcate, criteriul etnic primează în dauna valorii și chiar dacă puștii români sunt și ei acceptați în aceste școli, ei sunt transferați la „centre secundare”, dar asupra acestui aspect, vom reveni la final… În fine, cei mai buni jucători ajung la Academia „Ferenc Puskas”, din Budapesta.

Dicu trage semnalul de alarmă Investițiile ungurești în fotbalul românesc, dovada neputinței noastre!
Meciul dintre Csikszereda şi Dinamo, din Cupa României

Dicu trage semnalul de alarmă: Investițiile ungurești în fotbalul românesc, dovada neputinței noastre!

Acest proiect, care funcționează în zona Harghita-Covasna, este numai o parte a unui plan inteligent al guvernului ungar, care susține financiar astfel de instituții în mai toate țările limitrofe, unde există minorități maghiare, fără ca niciuna din aceste țări să ia vreo măsură specială. Pe lângă finanțările făcute în România, există proiecte similare în Serbia (Voivodina), Croația, Slovacia, Slovenia și în Ucraina. Banii provin de la Asociația Maghiară de Fotbal și de la Fondul „Bethlen Gabor”, care au pus piatra de temelie a Academiei de Fotbal din Secuime și care, potrivit sursei citate, ar aduna aproximativ 4500 de copii.

În privința banilor investiți în țara noastră, 11,5 milioane de euro ar fi ajuns la FK Csikiszereda, o echipă aflată acum în Liga a 3-a, iar restul de 6,2, au mers la Sepsi OSK. Mai mult, costurile de construcție a stadionului din Sfântu Gheorghe au fost suportate, în totalitate, de guvernul Ungariei.

Doar batista pe țambal aduce „rating”

Este inutil să mai spunem că România este incapabilă să-și creeze o infrastructură pentru propriii copii și juniori, darmite să urmeze exemplul vecinilor. La noi există puține școli de fotbal, iar dincolo de exemplul Academiei Hagi, nu prea multe au adus un profit scontat. Totul ține de propria noastră neputință și de indiferența față de prezent și de viitor. De ani buni, șefii Federației s-au sprijinit, în lupta pentru putere, pe voturile AJF-urilor, dar niciodată nu le-au impus norme clare, în privința creșterii generațiilor care vin. Acest subiect, pe care toată lumea îl consideră „arzător”, a rămas, culmea, mereu în umbră, inclusiv în mass-media, pentru că… „nu aduce rating”. E bine, însă, că alții tac și fac, în timp ce noi punem batista pe țambal.

Nu este vina ungurilor că au găsit aici un vad aproape pustiu, în materie de investiții, ci vorbim despre impotența noastră. Aproape toți oamenii cu bani se plâng că o asemenea investiție ar fi neprofitabilă, că s-ar izbi de reticiența autorităților sau că implicarea în fotbal le-ar aduce mai mult necaz decât miere. Cu toate astea, iată că alții au reușit să dea o asemenea lovitură, fără să fie constrânși, iar asta se datorează faptului că, spre deosebire de români, ungurii (inclusiv etnicii maghiari) țin unii cu alții. Nu-și taie reciproc craca de sub picioare, în timp ce, la noi, termenul de „solidaritate” s-a prăfuit.

Discriminați la noi acasă

Dincolo de această rană deschisă, în speță lipsa de implicare și durutul în șpiț la nivel național, asistăm la o nedreptate, despre care vorbeam în prolog. „Asistăm”, pentru că, din nou, autoritățile tac, de teamă să… nu se pună rău cu nimeni. Cu cine anume, „să nu se pună rău”? Noi trăim în genunchi sau cum le place unora să spună, „pe șestache”…

„La noi e important ca limba antrenamentului să fie maghiara, deoarece noi ne definim ca un club maghiar. Avem un centru secundar în Transilvania de Sud, unde copiii români sunt majoritari”, a declarat pentru hotnews.ro Zoltan Szondy, președintele FC Miercurea Ciuc (FK Csikszereda). Aici se pune problema discriminării și a segregării. Iarăși ajungem la neputința celor care ar trebui să conducă, de la matahalele din capul statului, la cele din zona sportului. Sigur, se poate spune că un om poate decide în cine și cum își investește banii, dar aici discuția se poartă la nivel national, pentru că este dezavantajat fotbalul românesc în sine, nu numai o trupă de copii. Și chiar dacă ar fi vorba doar despre un grup de țânci de la o școală de cartier, situația ar fi aceeași… În sport, legea și bunul simț spun că toți pornesc de la șanse egale.

„Naționalist” nu înseamnă să ieși cu barda pe stradă, la vânătoare de unguri, bulgari, ruși sau de turci, ci să-ți creezi și să-ți respecți propria valoare. Și mai există un amănunt. Înainte de a ne discrimina alții, la noi acasă, ar fi de dorit să nu ne discriminăm noi înșine…