În timp ce la București are loc summitul B9, unul dintre cele mai importante evenimente de securitate din estul Europei, iar liderii statelor de pe flancul estic al NATO discută despre apărare, înzestrarea armatei și amenințările venite dinspre Rusia, România ajunge inevitabil în centrul unei întrebări pe care mulți și-o pun: cât de puternică este, de fapt, armata noastră?
România nu mai e de mulți ani o țară care tratează subiectul apărării într-o manieră superficială. În ultima vreme, s-au investit miliarde de euro și de dolari în apărare, iar asta a schimbat radical strategia statului român, chiar dacă multe dintre echipamentele aflate încă în serviciu poartă numele altor epoci. În clasamentele globale ale puterii militare, Armata Română ocupă locul 36, o poziție care poate părea modestă la prima vedere, dar care devine importantă atunci când este analizată în contextul regional și european.
Practic, România se află în fața multor state considerate dezvoltate și stabile, iar poziția sa militară este influențată atât de apartenența la NATO, cât și de poziția strategică la Marea Neagră. Într-o lume care a redescoperit brutal importanța armatei după invazia rusă din Ucraina, clasamentele militare au început să fie privite cu mult mai multă atenție decât în trecut.
Cea mai relevantă comparație în contextul summitului B9 este cea cu Polonia, statul considerat astăzi cea mai mare forță militară a flancului estic. Diferențele dintre cele două țări sunt uriașe și arată cât de agresiv au investit polonezii în ultimii ani. Forțele aeriene poloneze au în prezent 449 de aeronave active, adică de aproape trei ori mai multe decât România, care dispune de 166 de aparate. Diferența e vizibilă aproape la orice categorie. România are 49 de avioane de luptă, în timp ce Polonia operează 86. La elicoptere, raportul este de 64 la 216 în favoarea Varșoviei. Polonezii au și 61 de aeronave de transport, față de doar 18 ale României, precum și 84 de aparate de antrenament, în timp ce armata română are 35.
România are în acest moment 92 de aeronave comandate, semn că modernizarea continuă, însă Polonia are mai mult decât dublu, 196. Asta explică de ce Varșovia este văzută drept principalul pilon militar regional în fața amenințării rusești.
În topul forțelor aeriene mondiale, care măsoară puterea aviației militare, România ocupă locul 40 din 162 de state analizate. Este o poziție decentă pentru o țară de dimensiunea României, dar una care arată și limitele actuale ale flotei aeriene. O mare parte din aeronavele din hambare sunt modele vechi, modernizate succesiv pentru a putea rămâne operaționale. România încă folosește F-16A și F-16B, modele dezvoltate în 1979. Transportul militar se bazează pe aeronave de tip C-130H, model proiectat în anii 1950. În flota de elicoptere se regăsesc 58 de aparate SA330, modele fabricate în 1978.
În realitate, aceasta e imaginea unei armate aflată între două lumi, care face eforturi mari să se modernizeze de la un an la altul. Tocmai de aceea, comenzile noi și banii pompați în ultimii ani au devenit prioritare. La capitolul investiții, așadar, țara noastră stă surprinzător de bine. România ocupă locul 33 la nivel mondial privind bugetul alocat armatei, cu peste 8 miliarde de dolari investiți în apărare. Este o sumă care plasează România peste state precum Belgia, Grecia, Finlanda, Elveția, Austria sau Portugalia.
Clasamentul este, însă, dominat de marile puteri economice ale planetei. Pe primele trei locuri se află SUA, China și Rusia, în timp ce Ucraina a urcat spectaculos pe locul 8 la nivel global după izbucnirea războiului din 2022, semn al efortului european și american pentru a ține Kievul în picioare în fața Kremlinului.
Interesant e că România e depășită la investiții de state care nu sunt percepute neapărat drept superputeri militare: Danemarca, Norvegia, Singapore, Taiwan, Algeria sau Emiratele Arabe Unite.
:format(webp):quality(100)/wp-content/uploads/2026/05/armata-index.jpg)
La capitolul naval, țara noastră se află într-o situație mai complicată, dacă nu chiar dezastruoasă. Țara noastră e pe locul 54 din 71 de state analizate, potrivit globalmilitary.net, platformă care centralizează informațiile despre puterile militare de pe planetă. România dispune de 32 de vehicule marine de luptă (cu tot cu submarine, nave de sprijin și ambarcațiuni de coastă). Inventarul include 3 distrugătoare, fregate și submarine, 7 corvete și nave amfibii și 16 ambarcațiuni minore folosite în special pentru patrulare pe mare. Pentru o țară aflată la Marea Neagră și aflată la câteva sute de kilometri de Crimeea anexată de Rusia, aceste cifre arată cât de mult mai este de lucru la modernizarea flotei navale.
În schimb, forțele terestre rămân încă una dintre principalele componente ale armatei naționale. România are peste 310 tancuri, 351 de vehicule pentru transport militar intern, 765 de unități de artilerie și 811 transportoare blindate de tip APC.